Aceste concluzii, notează experții, vin să întărească precedentele studii potrivit cărora oamenii ai căror strămoși trăiau într-un climat cald și umed aveau tendința să aibă nările mai largi, decât populațiile din regiuni reci și uscate, scrie AGERPRES. Potrivit lor, nările mai înguste permit să crească umiditatea aerului încălzindu-l, ceea ce este de apreciat în regiunile mai reci și uscate.

Aerul rece nu este bun pentru căile respiratorii, explică Arslan Zaidi, de la departementul de antropologie din Pennsylvania State University. "Nu există o formă de nas universal bună, adevărul este că strămoșii noștri erau adaptați mediului în care trăiau", a subliniat el.

Echipa de cercetători a folosit imagini în 3D pentru a măsura nasurile a 476 de voluntari ai căror strămoși trăiau în sudul și în estul asiatic, în Africa de vest și în nordul Europei. El a recunoscut că evoluția nasului este complexă și că și alți factori, precum preferințele culturale în alegerea partenerului sexual, ar fi putut juca un rol în acest sens.

Examinarea acestei evoluții și adaptarea nasului la climă ar putea avea consecințe medicale și antropologice.

Într-adevăr, "studiile privind adaptarea umană la mediul înconjurător sunt esențiale pentru înțelegerea bolilor și ar putea face lumină asupra unor origini patologice, precum anemia falciformă (boală ereditară caracterizată printr-o formă anormală a hematiilor), alergia față de lactoză sau cancerul de piele care sunt mai frecvente la aceste populații", sunt de părere cercetătorii.

Este oportun, potrivit lor, să se aprofundeze acest subiect pentru a ști dacă forma nasului sau cavitatea nazală sunt legate de riscul de a contracta boli respiratorii de către persoanele care trăiesc într-o climă diferită decât cea în care au trăit strămoșii săi.