Potrivit rezultatelor studiului, prezentat în ajunul la Comrat, din 2010 până în 2016, în Găgăuzia au fost implementate 58 de proiecte în valoare de 19,5 mil. de euro. Din această sumă, ponderea Uniunii Europene reprezintă 42%. Aceasta este urmată de Japonia cu 15%.

„Printre țările de frunte după volumul de asistență acordată Găgăuziei lipsește Turcia, care, la etapa inițială de formare a autonomiei, a oferit un sprijin semnificativ. Asistența acestui stat a fost inclusă în categoria "alte țări", care este de 17%", a spus Veaceslav Berbeca.

Pe lângă statele UE, studiul indică asistența Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) - 13%, precum și a Băncii Europene de Investiții (BEI) - 13%.

În suma totală au fost incluse și mijloacele creditare transferate regiunii găgăuze. Însă nu toată asistența acordată autonomiei a intrat în suma totală. Conform clasificării Guvernului Republicii Moldova, asistența umanitară, caritabilă sau primită sub formă de fonduri de sponsorizare nu se încadrează în asistență externă.

Din volumul total de asistență externă, 42% au fost direcționate pentru proiectele de alimentare cu apă și canalizare, 32% - pentru guvern și societatea civilă, 19% - pentru sănătate. 

Fostul deputat, Alexandru Stoianoglo, și-a exprimat nedumerirea în privința faptului că Autonomia Găgăuză nu a putut primi o mare parte din asistența externă pe motiv că informația inițială a fost prezentată în limbile română sau engleză.

„Pentru prima dată în studiu se spune că necunoașterea limbii engleze și a limbii de stat reprezintă un obstacol major în obținerea și implementarea asistenței donatorilor. Dacă la Chișinău oamenii scriu și citesc în trei limbi, în autonomie este doar una. Aceasta este omisiunea noastră", a spus Stoianoglo.

Una dintre recomandările autorilor studiului este îmbunătățirea cunoașterii limbilor în rândul angajaților autorităților autonomiei.