Pentru a evalua relația dintre bacteria din nas sau gât și sensibilitatea la virusul gripal, cercetătorii au utilizat date prelevate în cadrul unui studiu longitudinal privind transmiterea gripei în cadrul gospodăriilor din Nicaragua, efectuat în perioada 2012 - 2014.

717 persoane din 144 de gospodării în care existau indivizi cu gripă confirmată au fost recrutate pentru acest studiu și monitorizate timp de treisprezece zile sau până când au dezvoltat gripă. 537 indivizi au fost testați negativ cu gripă la începutul studiului.

Oamenii de știință au analizat mostrele de bacterii din nas și din gât prelevate la momentul înrolării în cadrul studiului și au utilizat secvențierea ADN pentru a determina tipul bacteriilor prezente. La analiza compoziției bacteriene a tuturor mostrelor au fost descoperite cinci grupuri de bacterii.

După ce au luat în calcul alți factori cunoscuți care ar putea influența riscul de gripă, precum vârsta, expunerea la tutun, gospodăriile aglomerate și vaccinarea antigripală, cercetătorii au dorit să afle dacă indivizii cu un anumit tip de bacterii prezentau o sensibilitate redusă la gripă.

''Am analizat ce fel de grupă (de bacterii) avea fiecare și dacă acest lucru influența riscul de gripă și am aflat că da, așa este'', a declarat una dintre autorii studiului, Betsy Foxman, profesoară de epidemiologie la Facultatea de Sănătate Publică a Universității Michigan.

''Aceasta este partea interesantă. Ne spune că dacă o persoană care prezintă această comunitate de bacterii are un risc redus de a contracta gripă. Este o veste importantă deoarece nu a mai fost demonstrată anterior'', a adăugat cercetătoarea.

Descoperirea avansează însă și unele întrebări noi: ''Este cu adevărat posibil să influențezi microbiomul cuiva astfel încât acest lucru să conteze? Este posibil să le putem spune oamenilor: 'Iată pastila ta cu microbiom'?'', a subliniat Foxman. ''Este un drum foarte lung și ne aflăm la început'', a adăugat ea.

În viitor, echipa de cercetători își propune să efectueze studii similare pe o populație diferită și să monitorizeze participanții pe perioade mai lungi.

''Știm că vom avea întotdeauna nevoie de antibiotice noi, însă în acest mod ne putem baza pe ele mai mult timp; probabil că, dacă putem interveni astfel, vor exista mai puține efecte secundare'' ale gripei, a mai spus Foxman.

Studiul a fost publicat la sfârșitul săptămânii trecute pe site-ul universității și în jurnalul științific PLOS One.

sursa: AGERPRES