„Vom continua să sprijin partenerii noștri, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, deoarece aceste state urmăresc adoptarea unor reforme importante”, a spus Stoltenberg, citat de InfoPrut.ro

La rândul său, șeful diplomației române a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate și cuprinzătoare a NATO în proiectarea stabilității, în cadrul căreia modalitățile de acțiune să fie adaptate situației existente în vecinătatea estică și intereselor și nevoilor specifice ale diferitelor țări partenere, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la București, transmis Agerpres. 

„El a subliniat, în acest context, necesitatea continuării unui sprijin activ din partea NATO pentru partenerii estici — Ucraina, Georgia și Republica Moldova — pledând pentru implementarea integrală a pachetelor de asistență deja convenite, precum și pentru identificarea unor noi măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor acestor state de consolidare a rezilienței naționale și de avansare a reformelor în domeniul apărării și securității. A exprimat, totodată, sprijinul României pentru o abordare mai activă a NATO în relația cu țările din Balcanii de Vest, orientată spre obținerea unor rezultate concrete și dezvoltarea cooperării cu acestea”, potrivit comunicatului.

Reuniunea de la Bruxelles a debutat ieri, pe 6 decembrie, cu o sesiune la care au participat, alături de omologii lor aliați și din Muntenegru, și miniștrii de externe ai Finlandei și Suediei, precum și Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini. Schimbul de opinii a vizat stadiul și perspectivele relației NATO-UE. Au fost trecute în revistă progresele înregistrate în cooperarea dintre cele două organizații și modalitățile de punere în aplicare a Declarației comune NATO-UE adoptate la Varșovia, în iulie 2016.

La finalul discuțiilor, miniștrii au adoptat o Declarație politică prin care au reafirmat angajamentul pentru avansarea parteneriatului strategic NATO-UE și au convenit peste 40 de măsuri practice de dezvoltare a cooperării între cele două organizații, în cele șapte domenii considerate de interes strategic: combaterea amenințărilor hibride, apărare cibernetică, exerciții, securitate maritimă, comunicare strategică, dezvoltarea de capabilități, consolidarea cooperării și coordonării, inclusiv din perspectiva dialogului cu industria de apărare, sprijinul acordat partenerilor, relatează sursa citată.