A fi parte a UE înseamnă a supraviețui ca democrație. Cu ocazia vizitei întreprinse la Parlamentul European, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat un  interviu comun posturilor Radio France Internationale și Deutsche Welle, în care a abordat tema integrării europene, soluțiile la problema transnistreană și prezența țării în Coaliția de Voință . Șefa statului a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană este esențială pentru ca țara să poată supraviețui ca democrație. „Sunt foarte hotărâtă și am încredere că Moldova va deveni parte a UE. Angajamentul nostru față de cetățenii Moldovei este ca țara noastră să fie pregătită până în 2030. Credem și sperăm că instituțiile UE și statele membre UE vor sprijini agenda noastră”, a declarat Maia Sandu. Întrebată de unirea cu România, ca alternativă pentru integrarea  în Uniunea Europeană Maia Sadu a spus că „ putem adera la UE alături de România  și noi credem asta, și nu e doar ceea ce credem noi. În Moldova sunt tot mai mulți oameni care susțin astăzi integrarea în UE. Avem și oameni care susțin unificarea cu România. Acum lucrăm din greu pentru ca Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest scenariu va funcționa. Dacă acest lucru nu va funcționa dintr-un motiv sau altul desigur că vom lua în considerare alte opțiuni.  Obiectivul principal este să menținem pacea în Moldova și să menținem Moldova parte a lumii libere”, a subliniat șefa statului.

 „Economia transnistreană e pe linie moartă". DW a discutat cu George Bălan, fost vicepremier pentru reintegrare al R. Moldova, despre cât de realistă este reunificarea, despre rolul Rusiei în această ecuație și despre ce ar cere el acum partenerilor europeni. Republica Moldova accelerează procesul de reintegrare a regiunii transnistrene într-un moment în care aderarea la Uniunea Europeană devine o prioritate strategică. Chișinăul a început să uniformizeze treptat cadrul său legal și fiscal pe ambele maluri ale Nistrului, iar pârghiile pe care Federația Rusă le-a folosit decenii la rând pentru a menține conflictul înghețat slăbesc pe zi ce trece. „Toți conștientizăm că, fără o mișcare pe domeniul reintegrării Republicii Moldova, va fi greu să accedem deplin la integrarea europeană și, în același timp, trebuie să conștientizăm și faptul că integrarea europeană deschide noi oportunități și posibilități pentru autoritățile de la Chișinău ca această reintegrare să aibă loc. Dacă e să vorbim în termene, ar fi posibilă reintegrarea Republicii Moldova în cinci-șapte ani de zile. Noi am putea să o facem mai rapid, dar e bine să nu ne grăbim cu astfel de procese. Ele sunt complicate și pot să afecteze viața întregii Republici Moldova, inclusiv mișcarea spre integrarea europeană. Din aceste considerente, e bine ca această reintegrare să fie făcută pas cu pas, fără grabă, cântărit, cu implicarea tuturor instituțiilor moldovenești și a întregii populații”, spune fostul vicepremier George Bălan pentru DW Moldova.

Dezastrul economic din așa-zisa Transnistria și perdeaua de fum a fondului special ”Împreună”. Guvernul-fantomă de la Tiraspol a ajuns să cerșească donații pentru că nu e capabil să plătească salarii și pensii, relatează Cotidianul.  Criza bugetară din regiunea transnistreană continuă, adâncindu-se de la o zi la alta. Asta în timp ce autoritățile-fantomă de la Tiraspol nu sunt capabile să-și îndeplinească nici cele mai elementare obligații sociale față de locuitorii regiunii. În tot acest marasm, guvernul-fantomă de la Tiraspol a anunțat crearea așa-zisului fond social ”Împreună”. Economia locală funcționează într-o stare de urgență permanentă, mergând din rău în mai rău – și asta se întâmplă încă de la debutul anului trecut. Prin urmare, așa-zisul guvern separatist a decis să creeze un fond special, toate veniturile urmând să fie direcționate către „îndeplinirea obligațiilor sociale prioritare”.

Stocuri „de urgență”, peste 8 ani: Guvernul aprobă o lege despre rezervele de carburanți, relatează Europa Liberă Moldova. Guvernul Munteanu a cerut crearea unei rezerve strategice de carburanți, care să acopere 61 de zile de consum, aprobând pe 20 mai un proiect de lege privind „securitatea aprovizionării cu produse petroliere”. Dar aceste „stocuri de urgență” de carburanți ar trebui să fie pline abia peste opt ani, în 2034. Inițiativa legislativă a guvernului survine la două luni de la explozia prețurilor la carburanți cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, care a afectat mai ales sectorul transporturilor și cel agricol, existând temeri privind alte scumpiri în lanț. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a mai explicat că, prin înființarea stocurilor de urgență, Republica Moldova vrea să-și asigure „un instrument” prin care ar amortiza impactul unor „șocuri externe”, dar se aliniază în același timp și legislației Uniunii Europene. Jurnalistul economic Ion Preașcă, redactor-șef al portalului Mold-street.com, spune că înființarea stocurilor de urgență este grăbită de criza actuală de pe piața petrolieră, „întârzierea” fiind de câteva decenii. „Autoritățile nu au găsit niciodată bani și am tot mers din criză în criză, cu aplicarea unor măsuri de urgență în fiecare caz”, spune Ion Preașcă.

Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de avere și interese depuse de șefii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ce achiziții au făcut șefii procuraturilor în anul 2025 aflați în rubrica Anchetă a ZdG.

Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”, deputat în Parlamentul R. Moldova, a fost invitatul din această ediție a Podcastului ZdCe. Deputatul a răspuns la întrebări legate de controversele din trecutul său politic, relațiile cu lumea interlopă și cu FSB-ul rusesc, influențele în justiție, precum și privind declarațiile sale denigratoare și antieuropene.

Un parc din București ar putea purta numele Maiei Sandu, titrează Știri.md. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este favorita unui vot online organizat de Primăria Sectorului 4 din București pentru alegerea numelui unui nou parc amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi. Potrivit datelor afișate pe platforma de vot, Maia Sandu acumulase 61%. Consultarea a fost lansată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, după ce propunerea sa inițială de a numi noul parc „Donald Trump” a stârnit controverse în spațiul public, transmite Mediafax.