După alegerile prezidențiale din 9 august 2020, o vastă mișcare de protest a scos în stradă sute de mii de belaruși pentru a manifesta împotriva unui scrutin considerat a fi falsificat și o realegere considerată frauduloasă a președintelui Lukașenko, aflat la putere din 1994. Manifestațiile au fost dispersate cu forța, sute de persoane au fost închise și zeci de mii forțate să plece în exil. Statele Unite, care au impus deja sancțiuni Belarusului, au declarat că iau noi măsuri ce vizează inclusiv compania aeriană Belavia și pe un magnat al tutunului din anturajul lui Lukașenko.

Pe lângă sancțiunile Trezoreriei americane împotriva a opt persoane și cinci entități, Departamentul de Stat a anunțat miercuri că impune interdicții de viză pentru 101 oficiali belaruși. „Statele Unite continuă să stea alături de curajosul popor belarus care doresc să trăiască într-o țară unde domnesc regulile statului de drept, respectul pentru drepturile omului și un guvern ales democratic”, a spus secretarul de stat al SUA Antony Blinken într-un comunicat.

Tot miercuri, ministrul canadian de externe a anunțat, la Ottawa, impunerea de sancțiuni împotriva a nouă persoane și șapte entități din Belarus "ca răspuns la încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului”. „Autorii încălcărilor drepturilor omului nu trebuie să aibă dreptul la impunitate”, a spus Melanie Joly într-o declarație, adăugând că „sprijinul adus” de Belarus „acțiunilor nerușinate ale liderilor ruși nu va rămâne nepedepsit”. Ea a subliniat că Uniunea Europeană, Marea Britanie și Noua Zeelandă plănuiesc acțiuni în paralel.

Aliat al Moscovei, regimul de la Minsk a permis Rusiei să îi folosească teritoriul pentru ofensiva sa din Ucraina lansată în 2022, agravând astfel tensiunile din relația cu statele occidentale. „În pofida sancțiunilor ilegale, a închiderii spațiului aerian și a blocării granițelor, a presiunilor în domeniul informației și a provocărilor din partea unor membri ai UE, Belarus a reușit să își mențină și să își consolideze poziția sa ca stat”, se afirmă într-un comunicat dat publicității miercuri de ministerul belarus de externe.

Acesta a denunțat judecăți „bazate pe acuzații false, învechite” care „nu vor putea influența calea” aleasă de Minsk și a acuzat UE că duce o „politică agresivă”, cerând totodată recunoașterea victoriei președintelui Lukașenko la alegerile din 2020.