Mesajul a fost transmis după o reuniune a liderilor celor patru țări desfășurată în orașul polonez Cracovia și ocazionată de aniversarea a trei decenii de la crearea acestei inițiative, întâlnire la care a participat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Discuțiile la acest summit au fost dominate de gestionarea pandemiei și impactul economic al acesteia. Printre alte subiecte abordate s-au regăsit ajutoarele necesare pentru redresarea economiei, securitatea energetică și digitală, precum și consolidarea relațiilor multilaterale.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut Comisiei Europene ''să folosească întreaga forță economică a Uniunii Europene pentru a face presiuni asupra marilor corporații'' farmaceutice cu care a semnat contracte pentru furnizarea de vaccinuri, dar care, deși au primit ''plăți anticipate consistente'', au evitat includerea în aceste angajamente a unor dispoziții specifice care să asigure livrări în cantități și termene clare.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a vorbit despre necesitatea frânării pandemiei cu ajutorul vaccinurilor ''care funcționează'', aluzie clară la decizia țării sale de a cumpăra vaccinul rusesc Sputnik V fără a mai aștepta o autorizare a acestuia de către instituțiile UE. ''Nu există vaccin oriental și nici occidental, există vaccin bun și vaccin prost'', a indicat șeful guvernului ungar, care a sugerat separarea problemei vaccinării de cea politică. Este necesar ca vaccinurile să sosească rapid, cu respectarea regulilor de siguranță, și ''viteza este mai importantă decât prețul vaccinurilor'', a mai spus Orban.

Și premierul ceh Andrej Babis consideră că UE ar trebui să acționeze mai rapid și mai eficient în achiziția vaccinurilor, despre care a apreciat că sunt esențiale pentru protejarea economiei țărilor grupului de la Vișegrad, regiune pe care a descris-o drept ''un mare spațiu pentru investiții''.

Grupul de la Vișegrad, fondat pe 15 februarie 1991 în localitatea ungară al cărei nume îl poartă, a fost creat pentru constituirea unui front comun al statelor central-europene care împărtășesc provocări comune.

Odată cu venirea la putere a lui Viktor Orban în Ungaria și a Partidului Lege și Justiție (PiS) în Polonia, aceste țări conduse de guverne conservatoare au intrat în conflict cu Comisia Europeană, care a lansat împotriva lor o serie de acuzații și proceduri de sancționare, printre principalele teme divergente numărându-se reformele judiciare, migrația și drepturile persoanelor LGBT.