Mențiunea a fost făcută de academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”, în cadrul unui interviu video la IPN.

„Rezultatele din orice laborator se înscriu în bibliotecile internaționale. Rezultatele pe care le-am obținut noi deja sunt publicate în registrele internaționale ale virusului și practic toți cercetătorii au posibilitatea de a accesa și a vizualiza. Laboratoarele care sunt în proces de elaborare a strategiilor de tratament sau a proceselor de elaborare a vaccinelor analizează rezultatele obținute în așa fel ca în strategia de elaborare a unui vaccin să fie incluse toate tulpinile, inclusiv cele din Moldova”, a declarant prorectorul USMF.

Obținerea unui tablou geografic despre tulpinile SARS-CoV-2 ce circulă pe teritoriul Republicii Moldova s-a reușit în data de 24 august anul curent. Potrivit academicianului, această realizare științifică se datorează colaborării cu Centrul Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie/International Centre for Genetic Engineering and Biotechnology (ICGEB). Pentru secvențierea completă a genomului viral SARS-CoV-2, la ICGEB, în luna martie, au fost trimise probe selectate de la pacienți cu diferite forme clinice, din diverse zone geografice ale Republicii Moldova.

Secvențierea genomului virusului SARS-COV-2 este o necesitate pentru a cunoaște structura acestuia, ca ulterior să-i poată fi găsit un antidot, declară Stanislav Groppa. Procesul de elaborare a unui vaccin necesită cunoașterea integrativă a tulpinilor. Totodată, pentru fiecare populație e necesar să se cunoască ce fel de tulpini o reprezintă, pentru ca ulterior să fie selectate acele strategii și aceste vaccinuri care sunt corespunzătoare pentru tulpina dată. Pe de o parte, vaccinul trebuie să fie eficient, dar, pe de altă parte, să nu posede efecte adverse patologice și să poată fi obținută o eficacitate terapeutică cu doze mici. „Cu regret Moldova nu posedă tehnologiile necesare care ar sta la baza elaborării unui vaccin”.

Stanislav Groppa, relatează că, rezultatele obținute în urma cercetării arată că virusul SARS-CoV-2, ca structură, nu este simplu și are o structură complexă, este de o mărime mare, este caracterizat de mai multe gene și proteine. În procesul de transmitere, virusul își modelează structura.

Analiza datelor în conformitate cu registrul GISAID arată că tulpinile care au fost înregistrate în Republica Moldova fac parte din grupul tulpinilor „G” și tulpinilor „V”. Sunt două tulpini caracterizate cu o prezență în țările europene și nu numai, susține prorectorul USMF: „Tulpina „V” își are originea în Marea Britanie. Putem astăzi menționa că avem o bază, o temelie a cunoașterii tulpinilor care acum două-trei luni erau caracteristice populației Republicii Moldova”.

În procesul de transmitere a virusului din China, susține academicianul, a fost modificată structura lui, au apărut mai multe mutații care au atribuit mai multe calități acestui virus, la capitolul virulență sau comportament în cazul altor maladii. În opinia sa, sunt importante caracteristicile virusului, dar și caracteristicile persoanei gazdă. Ultimele date arată că există o predispunere față de producerea unei substanțe numită interferon la persoanele cu o evoluție mai gravă a bolii. Acele persoane, sau au o particularitate înnăscută de a sintetiza anticorpi față de interferonul produs și așa ei devin areactivi la apariția COVID-19, sau au un haplotip de gene, care, de asemenea, induc o diminuare a activității interferonului care se sintetizează și ar putea fi o barieră în procesul de evoluare a maladiei.

În altă ordine de idei, academicianul a remarcat că, până astăzi, sunt documentate cu certitudine doar câteva cazuri de reinfectare a persoanelor care s-au tratat de COVID-19.  Totodată, potrivit lui, în Moldova încă nici nu poate fi vorba despre crearea unei imunități colective la coronavirus. Asta, pentru că apariția imunizării și rezistenței colective față de virus apare atunci când mai bine de 50% din populație a fost deja purtătoare de virus sau a fost imunizată, or, în Republica Moldova această rată este acum de circa 2%. „Aici trebuie de analizat posibilitatea de achiziționare cât mai rapidă a vaccinelor, dar și de analizat alte strategii care ar duce la diminuarea îmbolnăvirilor”, susține Stanislav Groppa.

De asemenea, academicianul a remarcat că diferența dintre virusul gripal și SARS-COV-2, este că cel de-al doilea, în formele grave, aduce schimbări în sistemul cardio-vascular, circulator, cu formare de trombe, cu deficiențe respiratorie acută, pneumonii care nu sunt caracteristice pentru virusul gripei. O persoană poate face și gripă, și COVID-19 în același timp, context în care cel din urmă poate avea efecte mult mai grave. Virusul care provoacă COVID-19 este de o structură mare, are căi diferite de pătrundere etc. Pentru a stopa din activitatea agresivă a SARS-CoV-2, este cazul ca populația să se imunizeze împotriva virusului gripal. Totodată, oamenii pot afla cu certitudine dacă s-au infectat de gripă sau noul coronavirus, făcând testul COVID-19.

Stanislav Groppa susține că autoritățile decidente în gestionarea situației epidemiologice din țară cunosc despre rezultatele cercetării. În opinia sa, măsurile care se impun în contextul numărului mare de cazuri de COVID-19 sunt: conștientizarea de către populație a necesităților respectării măsurilor de protecției precum și existența unor programe educaționale speciale atât pentru maturi, cât și pentru copii.