Partidele pro-europene ar înregistra un scor electoral inferior celui pe care l-ar putea obține formațiunile care se declară favorabile vectorului estic de dezvoltare pentru țara noastră. Cercetarea arată că o mare parte din cetățeni este nemulțumită de starea de lucruri din Republica Moldova, astfel că unii dintre aceștia sunt gata să voteze cu partide extraparlamentare.

Cea mai cotată formațiune politică este Partidul Comuniștilor, pentru care ar vota ceva mai mult de 26% dintre cei care au exprimat o opțiune. Acesta este urmat de Partidul Liberal-Democrat cu aproape 19%, Partidul Democrat – cu mai puțin de 14 la sută, Partidul Patria cu aproape 10%, Partidul Liberal cu 9,5 și Partidul Socialiștilor cu 9%.

Astfel, cele trei partide pro-europene (PLDM, PDM și PL) care au acumulat majoritatea la ultimele alegeri ar avea împreună ceva mai puțin decât PCRM și celelalte două formațiuni creditate cu șanse de a ajunge în Legislativ (PPP și PSRM).

Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor Victor Mocanu consideră că acest rezultat se explică prin faptul că alegătorii decepționați intenționează să voteze cu partide noi.

”S-a format așa o părere că în viitorul parlament trebuie să intre cele 4 partide, am tras linie și gata. Acuma deja, în luna septembrie, în octombrie, populația apreciază altfel aceste evenimente, adică cei care nu sunt satisfăcuți de situația actuală din Republica Moldova, caută partide noi pe eșichierul de stânga, pa eșichierul de dreapta”, a declarat Victor Mocanu.

Majoritatea populației consideră că Republica Moldova se mișcă într-o direcție greșită și nu are încredere că în viitor acestea se vor schimba în bine. Oamenii continuă să fie îngrijorați de creșterea prețurilor, corupție și salariile mici. În același timp, a scăzut și numărul celor care ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

”Referitor la integrarea Republicii Moldova  în UE pro ar vota 43%, contra 40%. Referitor la un referendum de aderare a RM la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar vota pentru 45%, contra 35%”, potrivit Expertul Asociației, Nicu Bodean.

Cercetarea a fost realizată în perioada 11-20 octombrie pe un eșantion de 1.063 respondenți, marja maximă de eroare apreciată de organizatori fiind de 3%.