Sindicatele sunt împotriva reglementării „leasingului de personal”. Ce argumente aduc (Bizlaw)
-
17 Octombrie 2019 17:17
Sindicatele afirmă că reglementarea legislativă a instituției agentului de muncă temporară este una dintre formele moderne de sclavie. Asta pentru că se oferă dreptul companiilor de a beneficia de munca unui salariat fără să-și asume responsabilități (achitarea salariului, pregătire profesională, termene de preavizare, achitarea compensațiilor în caz de încetare a raporturilor de muncă, a concediilor de odihnă, medicale, de studii). Opinia a fost publicată de Confederația Națională a Sindicatelor din R.Moldova.
Potrivit sindicatelor, stabilirea în Republica Moldova a instituției leasingului de personal impune o serie de riscuri și dezavantaje pentru lucrători, și anume:
- instabilitatea locului de muncă, din cauza căreia salariatul are de suportat mai multe consecințe negative (ex: neacordarea creditelor bancare; neavansarea în cariera profesională; acumularea stresului etc.);
- limitarea dreptului la angajare pe perioadă nedeterminată, la întreprinderea utilizatoare, cel puțin pe perioada misiunii, adică, pe durata cât ai semnat un contract cu intermediarul (agentul de muncă temporară);
- aplicarea în mod frecvent (abuziv) a perioadei de probă, pentru salariatul temporar, adică, practic pentru fiecare misiune;
- utilizarea acestei forme de ”angajare” nu doar pentru exercitarea unor sarcini cu caracter temporar, dar și pentru activitățile cu caracter permanent;
- încetarea contractelor individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată cu salariații deja angajați și transferarea acestora în categoria salariaților temporari (situația similară celei cu zilierii);
- diminuarea fondului de salarizare și inclusiv a încasărilor la bugetul public național, prin diminuarea plăților salariale;
- diminuarea esențială a protecției salariaților din partea statului, întrucât lipsește un mecanism clar și eficient de control de stat, în cazul nerespectării de întreprinderea utilizatoare, cât și de agentul de muncă temporară a cadrului legal în domeniul muncii;
- diminuarea responsabilităților angajatorului pentru despăgubirea salariaților în cazul lichidării unității (falimentului) sau reducerii numărului sau a statelor de personal;
- lipsa mecanismului de intervenție, combatere și de constatare din partea agentului de muncă temporară, sau a altor reprezentați ai salariatului temporar în cazul încălcărilor de către întreprinderea utilizatoare a reglementărilor legale privind timpul de muncă, timpul de odihnă;
- lipsa mecanismului de constatare și de intervenție corespunzătoare din partea agentului de muncă temporară, sau a altor reprezentați ai salariatului temporar pentru încălcările întreprinderii utilizatoare a cerințelor de securitate și sănătate în muncă în raport cu salariatul temporar;
- lipsa mecanismului de reparare a unui eventual prejudiciu material cauzat salariatului temporar de către întreprinderea utilizatoare.
Totodată, sindicaliștii văd și mai multe dezavantaje pentru salariați, cum ar fi:
- limitarea practic la zero a dreptului la asociere și mai cu seamă, a dreptului la negocieri colective, întrucât salariaților angajați prin agent de muncă temporară le este imposibil să-și cunoască colegii din cadrul unității;
- limitarea drastică a dreptului salariaților de a fi reprezentați în fața angajatorului sau a reprezentanților acestuia, pentru apărarea drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale;
- diminuarea semnificativă a activității de parteneriat social și chiar a mecanismului de realizare a acestuia, mai cu seamă, la nivel de unitate și altele.
În schimb, potrivit sindicatelor, instituirea acestei forme de angajare aduce beneficii și avantaje pentru companiilor beneficiare și intermediarilor.
sursa: bizlaw