”Susținem alocare a 50 de miliarde de euro pe patru ani de zile, ceea ce înseamnă aproximativ un miliard de euro pe lună. Aceasta este contribuția UE pentru funcționarea statului ucrainean și stabilizarea situației acolo. Toate instituțiile UE care au competențe în privința investigării fraudelor cu fonduri UE vor avea putere de a interveni în privința acestor 50 de miliarde de euro: OLAF, EPPO și Curtea de Conturi Europeană, toate vor avea competențe depline. Pentru această nouă facilitate vom acorda instituțiilor care investighează fraudele cu fonduri europene competențe depline. În plus, vor exista o serie de solicitări cu privire la controlul bugetar, condiționalități puse autorităților ucrainene privind combaterea corupției, a spălării banilor, reforme, legislația și o serie de solicitări făcute Parlamentului Ucrainei privind controlul bugetar, monitorizarea permanentă a acestor fonduri. Se va implica Parlamentul Ucrainei, vor avea un vot instituțiile ucrainene”, a detaliat Mureșan, potrivit Calea Europeană.

Referindu-se la reconstrucția Ucrainei, evaluările estimează costurile la aproximativ 1000 de miliarde de euro, o sumă atât de mare încât nu poate fi sprijinită din bani publici nici din UE, nici de țările membre.

În viziunea sa, reconstrucția Ucrainei trebuie să se bazeze pe:

• un efort comun din resurse publice la nivelul statelor membre ale UE, SUA, Marii Britanii. De aici cred că va veni o parte mai mică.
• credite în condiții avantajoase din partea instituțiilor financiare internaționale: FMI, BEI, BERD, bănci ale partenerilor americani.
• investiții private. Pentru a facilita investițiile private în Ucraina, ”este esențială apropierea Ucrainei de piața unică europeană și integrarea graduală a Ucrainei în piața unică europeană”, consideră Siegfried Mureșan.

De asemenea, europarlamentarul, care deține și funcția de președintele al Delegației parlamentare de asociere UE-Moldova, a dat asigurări că Parlamentul European încearcă să ajute cât de mult poate și Republica Moldova prin creșterea alocărilor, amintind că, de la finalul anului 2021, de când Rusia a început să devină o amenințare pentru securitatea energetică a acestei țări, UE a ajutat Chișinăul cu aproximativ 1,2 miliarde de euro, cel mai recent exemplu în acest sens fiind deblocarea a 105 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar din partea UE, prilejuită de recenta vizită a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Chișinău.

Astfel, în contextul noului regulament european care va sta la baza creării acestei facilități pentru Ucraina, Siegfried Mureșan a propus un amendament prin care solicita ca banii planificați inițial pentru Kiev, înainte de război, să fie puși integral la dispoziția Republicii Moldova.

Aceste decizii fac parte din propunerea de revizuire a bugetului multianual al UE, în care se regăsește și bugetul pentru anul viitor, în legătură cu care Parlamentul European urmează să își stabilească poziția de negociere.

”În anul 2020, PE, Consiliul UE și Comisia au decis bugetul multianual al UE pe 7 ani. Asta înseamnă domeniile în care merg banii, condițiile și sumele maximale. Am decis acest buget multianual în anul 2020, iar de atunci s-au întâmplat o serie de lucruri pe care nu le-am anticipat, neplanificate, în special invazia forțelor armate ruse în Ucraina cu toate consecințele economice, sociale, financiare avute asupra UE. A trebuit să facem din bugetul UE multe lucruri pe care nu le-am anticipat în 2020: să oferim bani comunităților locale pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina, să ajutăm Ucraina, să sprijinim economia, întreprinderi afectate de inflație mare, de prețuri mari la energie, să reducem dependența energetică din Rusia, să investim în îmbunătățirea infrastructurii energetice, accelerarea tranziției spre o economie bazată pe energie verde”, a explicat europarlamentarul.

El a semnalat că bugetul multianual al UE își atinge limitele, fapt care se reflectă și în bugetul pe anul următor.

”În proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană pe anul următor în patru din cele șapte așa-numite capitole bugetare avem o rezervă de 0 euro. Dacă în anul următor se întâmplă ceva în acele domenii, nu mai avem niciun euro în plus pentru a ajuta, a reacționa, pentru a sprijini beneficiarii. Printre aceste capitole sunt și capitolele ce se referă la vecinătatea UE, cea estică și cea sudică, dar și capitole ce privesc politica de coeziune, migrația, controlul frontierei și gestionarea fluxului de migranți. Prin atacul terorist Hamas din Israel s-a întâmplat ceva în vecinătatea sudică a UE, în Orientul Mijlociu, care va necesita sprijin european semnificativ în regiune. Este nevoie de o revizuire a bugetului multianual al UE”, este opinia exprimată de Mureșan.

Chiar dacă în 4 din cele 7 capitole bugetare marja este zero, în ansamblu, pe tot bugetul UE pe anul următor există o rezervă bugetară de 800 de milioane de euro.

Conform explicațiilor europarlamentarului, Parlamentul European propune utilizarea unei părți din această rezervă pentru linii bugetare unde cererea a fost mai mare decât în trecut, ”linii bugetare care vor face Europa mai puternică și mai tangibilă pentru oameni”.

Mai exact, legislativul european propune alocarea în total a 598 de milioane de euro din această rezervă față de proiectul de buget al Comisiei Europene, în vreme ce restul de aproximativ 200 de milioane vor rămâne în rezervă.

Cele aproape 600 de milioane de euro ar urma să fie direcționate către principalele cinci priorități după cum urmează: 

1. Bani pentru cercetare și inovare : 100 milioane de euro în plus pentru domeniu pentru ca Europa să fie cât mai competitivă, cât mai puternică, bazată pe inovare, inclusiv cercetare în domeniul medical (Orizont Europa) și combaterii schimbărilor climatice
2. Investiții în infrastructura de transport: 100 de milioane de euro în plus pentru proiecte de infrastructură în special ca urmare a războiului din Ucraina. ”România ar putea beneficia de finanțare pentru proiecte de infrastructură ce au legătură cu situația generată în Ucraina, cu necesarul crescut în transport de pe teritoriul României, inclusiv transport general de bucuri și exportul de cereale ucrainene”, a fost invitația lansată de eurodeputat
3. Burse Erasmus pentru studenți: 100 milioane de euro în plus, în contextul în care cererea a fost mai mare în ultimii ani decât sumele disponibile. 
4. Tinerii fermieri, o prioritate în mod special a PPE:  PE consideră că în ultimii ani, mai ales în tranziția către o economie verde, fermierii au trebuit să se adapteze, să facă față multor  reguli chiar și birocrație nouă, reguli noi ce privesc limitarea emisiilor la nivelul agriculturii. ”Trebuie să păstrăm sprijinul european pentru fermieri și să sporim atractivitatea sectorului agricol printre tineri și de aceea propunem o creștere a finanțării pentru tineri fermieri cu 40 de  milioane de euro”, a mai spus Mureșan.
5. EPPO: PE propune o creștere pentru buget a acestei instituții cu aproximativ 17 milioane de euro astfel încât să poată angaja aproximativ 100 de noi colaboratori, procurori, procurori -delegați care să investigheze frauda și neregulile cu fonduri europene. ”Această alocare nu este o cheltuială pentru UE, ci o investiție foarte bună fiindcă prejudiciul creat bugetului UE prin nereguli și fraudă poate fi recuperat printr-o acțiune amplă, printr-o instituție a EPPO puternică, robustă”, consideră europarlamentarul. 

Parlamentul European sprijină această revizuire propusă de Comisiei în iunie care conține trei lucruri:

1. Crearea unei facilități pentru Ucraina pentru a asigura până în anul 2027, în mod transparent și predictibil, finanțarea Ucrainei. 50 de miliarde de euro până în 2027 din care o treime sunt fonduri nerambursabile și două treimi credite, dar în condiții avantajoase, pe care va trebui să îi plătească înapoi Ucraina, dar pe termen lung, după terminarea războiului.
2. Bani pentru noi priorități: bani pentru păstrarea competitivității industriei, pentru industrie de apărare, pentru mobilitate militară și pentru gestionarea migrației
3. Bani pentru rezervă: fonduri care să rămână în rezerva UE dacă până în 2027 se va mai întâmpla ceva neprevăzut.

Mai există creștere a alocării în domeniul industriilor creative de +25 de milioane fiindcă acestea au avut mult de suferit în timpul pandemiei de COVID-19, +20 de milioane de euro pentru EU4Health, a detaliat eurodeputatul.

Cel de-al doilea lucru pe care Parlamentul European în propune este acela că sprijină propunerea de revizuire a bugetului multianual înaintată de Comisia Europeană care alocă mai mulți bani pentru migrație, azil, vecinătate estică, vecinătate sudică.

”Traducem proiectul acestei revizuiri în bugetul anual al UE pe anul următor. Revizuirea propune o sumă pe patru ani de zile. Noi propunem alocarea a 25% din suma propusă de Comisia Europeană în fiecare din acest nou domeniu pe anul următor. Ceea ce se obține la revizuire se împarte la 4 și un sfert să fie alocat pe anul următor. Vă dau câteva exemple: +110 milioane de euro fonduri pentru migrație și azil. Este un fond de pe urma căruia România a avut de beneficiat în contextul gestionării refugiaților din Ucraina; +450 de milioane de euro pe anul următor pentru vecinătatea estică la UE și acestea sunt fonduri care într-o pondere semnificativă ar merge în Republica Moldova pentru că pentru Ucraina va exista o facilitate special destinată”, a completat negociatorul-șef al legislativului european pentru bugetul UE pentru 2024.

Ultimul lucru pe care îl vor decide eurodeputații în poziția PE privind bugetul UE este să susțină revizuirea inițiată de Comisia Europeană privind fondurile europene destinate Palestinei.

”UE nu a finanțat și nu va finanța niciodată organizațiile teroriste. Trebuie să ne asigurăm însă că în niciun fel, nici măcar indirect, fondurile alocare în regiune nu ajung la persoane apropiate unei organizații teroriste. Vom susține continuarea ajutorului umanitar în regiune”, este promisiunea exprimată de Siegfried Mureșan.

Parlamentul European urmează să stabilească miercuri poziția de negociere referitoare la bugetul UE pentru anul 2024. După votul din plenul reunit la Strasbourg, Siegfried Mureșan va conduce delegația instituției în cadrul negocierilor de conciliere cu țările membre.