Sic!: Precedentul armean și lecții de învățat pentru Președintele Dodon

  • 09 Decembrie 2017 14:49
Sic!: Precedentul armean și lecții de învățat pentru Președintele Dodon

Cu ceva timp în urmă, președintele Igor Dodon a început să manifeste interes față de experiența Armeniei. Faptul că a devenit membră a Uniunii Eurasiatice în mai 2014 nu a oprit țara sud-caucaziană din negocierea unui nou Acord cu UE, iar politica „și-și” pare să-i surâdă de ceva vreme și președintelui Dodon.

Într-un nou articol Sic!, autorul Dionis Cenușa se întreabă: „Cât de viabil este și, mai important, ce lecții pot fi învățate din acest model?”.

Parafat în martie 2017 și semnat în timpul Summitului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, noul de Acord de Parteneriat Extins și Cuprinzător (APEC) împrumută practic toate componentele Acordului de Asociere care fusese abandonat de președintele azer Serj Sargsyan în 2013 sub presiunile Rusiei. Rămâne în vigoare chiar și dialogul politic sau pe justiție, alături de cooperarea economică sectorială. Excepție din document fac toate prevederile care amintesc despre comerțul exterior, adică dimensiunea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Experiența Armeniei de a combina vectorul eurasiatic cu cel european a fost apreciată de către președintele Moldovei, fiind calificată drept model „interesant pentru Moldova”. Aflat la Erevan, în luna noiembrie 2017, Igor Dodon s-a arătat ademenit de modul cum Armenia transpune legislația europeană și, totodată, participă la activitatea Uniunii Economice Eurasiatice.

În articol se mai spune că modelul armean este extrem de util pentru Rusia, deoarece nu doar păstrează o arhitectură geopolitică convenabilă, dar și permite acces la resurse financiare europene pentru construcția de infrastructură etc. în regiune, de care autoritățile ruse nu prea dispun sau nu vor să le aloce. Sigură pe faptul că reformele inspirate din UE de regulă eșuează în regiune, Moscova acceptă modelul armean în calitate de experiment geopolitic. Indulgența Rusiei față de modelul armean reprezintă o invitație deschisă pentru liderii pro-ruși din regiune, inclusiv pentru Igor Dodon.

De la aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, relațiile comerciale ruso-armene au fost neuniforme.




Potrivit datelor statistice, balanța comercială dintre cele două țări, deși s-a normalizat în 2016, a cunoscut un șoc masiv în 2015, când a fost activată participarea Armeniei în structura eurasiatică. Pe de altă parte, fluxurile comerciale armene către UE au fost stabile și au sporit continuu, fapt ce confirmă o capacitate de absorbție mai mare și un consum ascendent în Europa.




Potrivit autorului articolului, rezultatele comerțului Armeniei cu Rusia, unde se observă fluctuații, reflectă fundamente extrem de instabile. Pe de o parte, din cauza unei activități geopolitice distructive, Rusia atrage sancțiuni externe (interferența în Ucraina), care afectează indicatorii macro-economici interni (stabilitatea rublei, puterea de cumpărare etc.) și se extind asupra țărilor conectate la piața rusească prin fluxurile comerciale și de remitențe. Pe de alta, economia rusă suferă de deficiențe structurale care pornesc de la dependența sa masivă de veniturile din vânzarea de hidrocarburi, ale căror prețuri au căzut practic dublu în perioada 2013-2015. Deci aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, predicată de către președintele Dodon și deja testată de Armenia, aduce anumite beneficii, dar care sunt excesiv de vulnerabile la șocuri externe.

În articol se mai spune că, mai mult, dispoziția în interiorul societății armene nu este tocmai în favoarea Rusiei, chiar și după trei ani de la aderarea la Uniunea Economic Eurasiatică, unde se regăsesc alte țări loiale Moscovei. Potrivit unui sondaj, publicat în toamna curentă, circa 50% consideră că impactul apartenenței la organizația eurasiatică este negativ. Aproximativ 40% văd apropierea de Rusia ca obstacol pentru relații mai bune cu UE, pentru care optează peste 80% din respondenți. Chiar și după trei ani de la abandonarea Acordului de Asociere cu UE în septembrie 2013, majoritatea armenilor descalifică gestul.




Autorul concluzionează că prin aderarea la Uniunea Eurasiatică în 2014 și recenta semnare a unui Acord aprofundat cu UE, Armenia demonstrează că își dorește moderarea influenței rusești. Trei ani de participare în cadrul organizației eurasiatice, spre care a fost împinsă de Rusia în 2013, au stimulat Erevanul să reinventeze împreună cu UE un nou Acord, care la fel prevede transpunerea legislației europene și apropierea de UE în diferite domenii (transport, dezvoltare regională, infrastructură etc.). Potrivit lui, combinând participarea la Uniunea Eurasiatică cu dezvoltarea unui dialog aprofundat cu UE, Armenia a creat un precedent atractiv pentru țări din Parteneriatul Estic, cu forțe politice pro-ruse influente, precum Moldova. Totodată, aceste combinații geopolitice hibride par să nu deranjeze Rusia, care din contra vede beneficii din experimentul geopolitic al Armeniei, deoarece permite îmbinarea proiectului eurasiatic cu investiții din UE pentru diverse necesități vitale în regiune, pentru care Moscova nu vrea sau nu poate să aloce bani.

Precedentul armean, susţine autorul articolului, reprezintă însă și o lecție bună pentru țări ca Moldova, unde forțele pro-ruse vor să revizuiască acordurile cu UE. Aceste lecții pot fi însumate în trei blocuri. Toate aceste lecții urmează să fie studiate foarte atent de către președintele Igor Dodon și alți exponenți ai forțelor pro-ruse din țară înainte ca ideea aderării la Uniunea Economică Eurasiatică să fie promovată din nou.

Sic! este un proiect de fact-checking, sinteză și analiză implementat de IPN cu susținerea Fundației Soros Moldova și Black Sea Trust.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chişinău
21,06 °C
cer senin
Umiditate:64 %
Vint:1,5 m/s
Mon
24 °C
Tue
21 °C
Wed
20 °C
Thu
19 °C
Fri
20 °C

Curs oficial BNM 22 Iulie 2019

MDL RATĂ TREND
EUR 19.7469 -0.0058
USD 17.5708 -0.0458
RON 4.1736 -0.0012
UAH 0.6793 0.0031
RUB 0.2790 -0.0007
Arhivă Radio Chișinău