Sfântul Gheorghe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinți creștini în Capadocia, în timpul împăratului Dioclețian, în secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar și se confruntă în mod direct cu persecuțiile asupra creștinilor începute în anul 303. Își mărturisește credința în Hristos și este întemnițat din cauza acestor convingeri religioase, relatează sursa.

În încercarea de a fi forțat să renunțe la credința creștină, este torturat și ucis prin decapitare pe 23 aprilie. Această zi rămâne ziua sa de prăznuire. În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur.

Reprezentarea sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul. În cele mai multe icoane, Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roșie, culoare tradițională pentru un martir, dar și ca războinic pedestru sau ca un conducător militar ținând o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă.

În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoțit de alți doi sfinți militari, Theodor-Tiron și Dimitrie. Sfântul Gheorghe 2024 - pentru cine e zi onomastică Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe. Potrivit Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe și George. Sunt sărbătoriți și cei care poartă prenumele Georgean, Georgel, Georgian, Georgică/Georgica, Gheo, Gheorge, Gheorghiță/Gheorghita, Ghiorghe, Ghiorghi, Ghiorghiță/Ghiorghita, Ghiță/Ghita, Gicuță/Gicuta, Gică/Gica, Gigel, Gigi, Giorgian și Giorgică/Giorgica .

Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana și Georgeta. Mai sunt întâlnite următoarele prenume feminine: Georgeana, Georgica, Geta, Getuța/Getuta, Gheorgeta, Gheorgheta, Gheorghița/Gheorghita, Gherghina, Ghiorghina, Ghiorghița/Ghiorghita, Ghița/Ghita, Gica, Gicuța/Gicuta, Gigi, Gina, Giorgeta, Giorgiana, Giorgica.

Ce tradiții respectă românii de Sf. Gheorghe Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante, obicei care marchează renașterea naturii. Plantele folosite variază în funcție de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde și leuștean. În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.

În tradiția populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acțiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu. De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoși tot anul și pentru spălarea tuturor relelor.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor și tot anul e somnoros. Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu și fân, potrivit credinței populare.