„Pakistanul și alte țări în curs de dezvoltarea plătesc un preț îngrozitor pentru intransigența marilor emițători (de gaze cu efect de seră - n.r.), care continuă să mizeze pe energiile fosile”, a declarat Antonio Guterres într-un mesaj publicat pe Twitter, înainte de a se deplasa spre regiunile inundate din sudul Pakistanului. „De la Islamabad, lansez un apel mondial: opriți această nebunie! Investiți încă de pe acum în energii regenerabile. Puneți capăt războiului împotriva naturii”, a insistat el.

Aproape 1.400 de persoane au murit din luna iunie și până în prezent din cauza inundațiilor din Pakistan. Aceste inundații, intensificate de schimbările climatice, au fost cauzate de ploile musonice torențiale care au afectat o treime din teritoriul țării - echivalent cu suprafața Regatului Unit -, distrugând locuințe, magazine, străzi, poduri și recolte agricole, scrie digi.24.ro.

Antonio Guterres speră că vizita lui va încuraja comunitatea internațională să susțină financiar Pakistanul, care estimează că va avea nevoie de cel puțin 10 miliarde de dolari pentru a repara și a reconstrui infrastructurile avariate sau distruse. Este o sumă imposibil de strâns doar de către Pakistan, din cauza datoriilor sale deja considerabile. Musonul, care durează de obicei din iunie până în septembrie, este esențial pentru irigarea plantelor și pentru reconstituirea resurselor de apă pe subcontinentul indian.

Însă Pakistanul nu s-a mai confruntat cu ploi atât de abundente de cel puțin trei decenii. „Sinucidere colectivă” Vineri, Antonio Guterres s-a declarat indignat de indiferența globală în fața schimbărilor climatice, în special a țărilor cele mai industrializate. „E o nebunie, este o sinucidere colectivă”, a spus secretarul general al ONU. Pakistanul este responsabil pentru mai puțin de 1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (deținând 3% din populația mondială), dar figurează pe locul al optulea în clasamentul celor mai amenințate țări din lume de fenomenele meteorologice extreme, potrivit unui studiu realizat de ONG-ul Germanwatch.

În acest an, Pakistanul s-a confruntat deja cu un val de căldură care a făcut ca temperaturile să depășească uneori pragul de 50 de grade Celsius, cu două incendii de vegetație devastatoare și cu viituri distrugătoare cauzate de topirea rapidă a ghețarilor. Aproximativ 33 de milioane de persoane au fost afectate de inundații, rămânând fără adăpost și în imposibilitatea de a-și asigura nevoile de bază. Aproximativ 500 de poduri s-au prăbușit. Antonio Guterres urmează să viziteze sâmbătă orașul milenar Mohenjo Daro, inclus în patrimoniul mondial UNESCO și amenințat de inundații. Pakistanul a primit în 2022 o cantitate de cinci ori mai mare de precipitații în raport cu mediile multianuale, potrivit serviciului său de meteorologie. Padidan, un mic oraș din provincia Sindh, a fost acoperit cu peste 1,8 metri de apă de la începutul musonului din iunie.

Intemperiile au provocat și viituri pe râurile din nordul muntos al țării, care au distrus drumuri, poduri și clădiri în doar câteva minute și au cauzat o lentă acumulare de apă în câmpiile din sud, inundând sute de mii de kilometri pătrați de terenuri. Sute de tabere de salvare au fost amenajate în rarele spații încă uscate din sudul și vestul țării. Drumurile și căile ferate aflate în zone mai înalte au devenit adeseori ultimele locuri neacoperite de apă. Cu oameni care locuiesc de acum în spații extrem de aglomerate, însoțiți de animalele lor, oficialii locali se tem de apariția unor epidemii. Numeroase cazuri de febra denga, o boală răspândită de țânțari, precum și de scabie, au fost deja raportate.