Ei atrag atenția la similitudinea tot mai mare dintre comportamentul lui Igor Dodon și cel al unor lideri autoritari din țări precum Rusia sau Belarus.

La puțin timp după învestirea Guvernului Chicu, Igor Dodon a convocat câteva ședințe cu șefii principalelor instituții ale statului – Parlamentul și Guvernul, iar sâmbătă a avut o ședință maraton de șase ore, cu miniștri, inclusiv cu noul primar de Chișinău, de la PSRM, Ion Ceban. Mai mult, după ședința cu Ion Chicu și Zinaida Greceanîi, Igor Dodon a anunțat și un șir de inițiative sociale.

Convocarea unor astfel de ședințe nu contravine atribuțiilor șefului statului, susține fostul judecător la Curtea Constituțională, Nicolae Osmochescu. Expertul atenționează, însă, asupra felului în care au loc aceste ședințe:

„El își realizează competența sa de a fi arbitru între ramurile puterii și invită președintele Parlamentului, șeful Executivului, discută cu ei probleme. Este absolut constituțional. Altă problemă este cum se comportă acolo, dar asta e altceva”, afirmă Nicolae Osmochescu.

Pe de altă parte, constituționalistul Alexandru Arsene precizează că Legea supremă prevede atribuții exacte pe care le poate exercita șeful statului, iar convocarea diferitor ședințe cu autoritățile centrale, sau participarea la reuniunile Partidului Socialiștilor sunt acțiuni care încalcă aceste norme:

„Niciun fel de ședință a Guvernului, prezidare și alte chestiuni, mai ales întâlnirile de la Partidului Socialiștilor nu sunt prevăzute de Constituție și depășesc atribuțiile lui”, a declarat Alexandru Arsene.

Prin acțiunile sale, Igor Dodon încearcă să sporească rolul președinției și să-și subordoneze instituțiile statului, după modelul din Rusia sau Belarus, atenționează  analistul politic, Ion Tăbârță.

„Dl Dodon se conduce de arhetipul șefilor de stat din Belarus, Rusia și încearcă să implementeze ceva similar și în Republica Moldova. Modelul său de președinte este cel rus, cel belarus, nicidecum unul de tip european”, a menționat expertul.

Amintim că, potrivit Constituției, pe lângă rolul pe care îl joacă la numirea Guvernului sau dizolvarea Parlamentului, șeful statului are anumite împuterniciri în domeniul politicii externe și al apărării, precum și un șir de atribuții simbolice, cum ar fi să confere decorații și să acorde grade militare și diplomatice.