Negocierile — care au început miercuri — sunt văzute de ONU și de analiști ca "cea mai buna șansă" de a încheia un acord de reunificare.

Conform unei surse apropiate negocierilor, Guterres urmează să ceară liderilor ciprioți greci și turci să ia "decizii importante și îndrăznețe" pentru a se ajunge la un acord în timpul acestei conferințe.

"Noi sperăm ca secretarul general să poată juca rolul de catalizator, încurajând părțile de a rezolva în cele din urmă ceea ce este unul dintre ultimele conflicte înghețate din Europa", a spus această sursă.

Ciprul este divizat din 1974, când trupele turce au invadat partea de nord a insulei, ca reacție la o lovitură de stat a ciprioților greci, care voiau să atașeze insula Greciei, fapt ce a stârnit o vie îngrijorare în rândul minorității cipriote turce.

Ciprioții turci trăiesc în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Ankara și unde staționează circa 35.000 de soldați. Căștile albastre ale ONU controlează "linia verde", o zonă tampon demilitarizată ce separă cele două comunități.

O sursă diplomatică a declarat pentru AFP înaintea începerii negocierilor că Turcia ar fi dispusă să reducă cu 80% prezența sa militară, dar ministrul de externe turc, Mevlüt Cavusoglu, prezent la Crans-Montana, a negat joi orice plan de retragere a militarilor săi din insulă.

În pofida unor progrese, runda precedentă, care a avut loc în luna ianuarie în Elveția, s-a soldat cu un eșec, părțile nu au putut să convină asupra securității viitorului stat, subiect ce a exacerbat și mai mult tensiunile între delegațiile cipriote rivale.

Reuniți într-un hotel din Crans-Montana, o stațiune situată la 1.500 de metri altitudine, președintele cipriot Nicos Anastasiades și liderul ciprioților turci Mustafa Akinci au discutat vineri, înainte de sosirea secretarului general al ONU, în prezența emisarului special al Națiunilor Unite în acest dosar, Espen Barth Eide.

De asemenea sunt prezenți la Crans-Montana reprezentanți ai trei puteri care "garantează" securitatea în insulă — Turcia, Grecia și Marea Britanie, fostă putere colonială, care și-a păstrat dreptul de a interveni militar.

Orice acord care ar putea fi încheiat la Crans-Montana va fi supus unui referendum în ambele părți ale insulei.