Statele aliate din cadrul NATO au investit mai mult în apărare începând din anul 2014, ''nu doar pentru a răspunde apelurilor din partea SUA, ci și pentru că văd că este în propriul lor interes de securitate să sporească aceste investiții, întrucât trăim într-o lume mai impredictibilă și cu provocări uriașe'', a apreciat Stoltenberg.

''NATO este puternică. Avem în prezent în Europa mai multe trupe americane ca în 2014. Desigur, am văzut diferențe între SUA și Europa. Dar vestea bună este că aliații noștri fac acum mai mult în privința împărțirii responsabilității și ei investesc mai mult'', a spus Stoltenberg, referindu-se la încheierea președinției lui Donald Trump, care a insistat în timpul mandatului său ca statele europene membre ale NATO să-și sporească bugetele militare până la cel puțin 2% din PIB, conform angajamentelor asumate anterior în cadrul Alianței, și a decis retragerea a circa 12.000 de militari americani din Germania.

''Toți președinții americani din ultimele decenii au pledat pentru creșterea cheltuielilor militare ale aliaților europeni din NATO'', notează secretarul general al Alianței, întrebat dacă aceasta îi poate fi recunoscătoare lui Trump. ''Decizia de de investi mai mult (în apărare) a fost luată în anul 2014, când Barack Obama era președinte și Joe Biden vicepreședinte'', a amintit el. ''Trump a fost mai direct și el are un stil diferit. Dar mesajul despre sporirea cheltuielilor de apărare ale aliaților europeni este același'', constată Stoltenberg.

Pe Joe Biden secretarul general al NATO îl descrie drept un foarte puternic susținător al NATO și al legăturii transatlantice, care s-a remarcat printr-o bună cunoaștere a Europei și a NATO în perioada cât a fost vicepreședinte al SUA și președinte al Comitetului de politică externă din Senatul american. ''Așadar, aștept de asemenea să lucrez cu el știind că, evident, a îndemnat și înainte aliații europeni să investească mai mult (în apărare). Și nu va fi nicio surpriză când va continua la fel după ce va deveni președinte'', crede Stoltenberg.

El a vorbit și despre dilema retragerii misiunii NATO în Afganistan, întrucât, oricare ar fi decizia, aceasta va implica un risc. ''Dacă decidem să plecăm, riscul este să pierdem câștigurile obținute în combaterea terorismului internațional pentru ca Afganistanul să nu devină un refugiu sigur pentru acesta. Dacă rămânem, există desigur riscul de a vedea o intensificare a luptelor, a violenței, și de a rămâne angajați militar pe termen lung în conflictul din Afganistan'', a explicat Stoltenberg, precizând că deciziile vor fi luate după o întâlnire cu administrația Biden, în februarie.

Întrebat dacă NATO este pregătită să se apere ''împotriva COVID-19 ca armă biologică'', el a spus că noul coronavirus ''nu este un virus creat'', existând un ''consens științific despre originea naturală a coronavirusului''. ''Acestea fiind spuse, ele demonstrează desigur pericolele legate de folosirea războiului biologic - și NATO este pregătită. Avem capabilități, avem exerciții și avem trupe instruite să facă față armelor biologice'', asigură Jens Stoltenberg.

Sursa:Agerpres