În cadrul dezbaterii la tema: „Neutralitatea Republicii Moldova în contextul noilor realități geopolitice”, secretarul de stat a menționat că statutul de neutralitate prevăzut în Constituție nu împiedică autoritățile de la Chișinău să ofere sprijin umanitar Ucrainei. „În prezent riscul militar nu este înalt pentru Republica Moldova, dar noi suntem obligați să acordăm ajutor autorităților ucrainene și o putem face doar din punct de vedere social și umanitar.  Noi acum nu examinăm opțiunea măririi de personal a Armatei Naționale, rămâne la numărul de 6500 persoane și încă 2000 persoane – personal civil. Dar este vorba de modernizarea echipamentului și tehnicii de tip sovietic pe care le-am moștenit ”, a spus Valeriu Mija.

În același timp, experții în domeniul militar afirmă că în contextul crizei de securitate din regiune neutralitatea Republicii Moldova este un element de vulnerabilitate. Autoritățile sunt obligate să fortifice capacitățile de apărare ale țării. „Neutralitatea trebuie să aibă un sistem de apărare bine dotat, bine echipat. Chiar state precum Suedia și Finlanda au considerat că este mult mai puțin costisitor să faci parte dintr-o alianță și să îți asiguri securitatea națională decât s-o faci pe cont propriu. Neutralitatea Republicii Moldova nu este un mijloc suficient de asigurare a securității. Noi nu avem certitudinea respectării acestei clauze constituționale. Noi trebuie să mizăm de ideea creșterii rezilienței instituționale și mai puțin pe această clauză constituțională”, a spus doctorul conferențiar Marin Butuc.

Și experții militari din România spun că în contextul în care Rusia ignoră toate prevederile dreptului internațional neutralitatea Republicii Moldova devine periculoasă pentru întreaga regiune. Modernizarea Armatei Naționale, cu sprijinul financiar al partenerilor externi, devine un imperativ al vremii.„România respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, dar este onest să remarc că în contextul războiului din Ucraina acest statut nu oferă securitatea dorită la Chișinău. Statutul de neutralitate este unul la care Suedia și Finlanda au renunțat în cunoștință de cauză, optând pentru apartenența la NATO. Și Republica Moldova ar trebui ferită de logica demilitarizării. Conceptul de neutralitate permanentă avea conținut înainte de 24 februarie 2022, dar a căpătat o altă percepție după declanșarea agresiunii militare ruse contra Ucrainei și a devenit un element de vulnerabilitate regională”, a spus colonelul în rezervă de la București, Ion Petrescu.

În iunie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un pachet de asistență în valoare de 40 de milioane de euro destinat Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Fiind vorba despre echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament.

Dezbaterea: „Neutralitatea Republicii Moldova în contextul noilor realități geopolitice” a fost realizată de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene, cu sprijinul financiar al fundației Hanns Seidel.