Solicitată de agenție, Larisa Turea a menționat că volumul cuprinde 500 de pagini.

”Este o ediție adăugită. Vrem să arătăm că, deși s-a făcut totul ca populația băștinașă să fie distrusă prin teroare și înfometare, prin marginalizare și umilință, totuși au rămas oameni. Mulți dintre ei și-au păstrat calitățile cele mai puternice. Am un material foarte interesant din satul Avdarma, din regiunea autonomă găgăuză. Ei au un muzeu foarte bogat, unde este și despre foamete și am făcut un memorial. Este unul dintre puținele memoriale care este dedicat celor care au murit prin înfometare. Am făcut un interviu cu Vera Stratulat din Voroteț, Orhei, care a decedat în această toamnă, o fostă învățătoare care a ridicat din mijloacele ei financiare un monument în memoria celor trei copii care au căzut victime atunci, în timpul foametei. Am mai realizat cu o echipă de la TVR București două emisiuni despre foamete. Sunt primele emisiuni în spațiul românesc atât de ample la această temă, cu producătorul Raluca Rogojină. Emisiunile au avut o mare popularitate, deoarece telespectatorii de dincolo de Prut nu prea cunosc acest subiect”, a precizat autoarea.

Scriitoarea a afirmat că s-a străduit să adune mai mulți martori și supraviețuitori. ”Cartea conține numeroase materiale de arhivă. Prima ediție a apărut în 1991, fiind semnată împreună cu soțul meu, Valeriu Turea, iar a doua ediție, la București, în 2008. În baza cărții mele au fost montate două spectacole la Teatrul Național Radiofonic din București (”Pâinea cea de-a pururi” și ”Plânsul pământului”, în regia lui Petru Hadârcă), un spectacol – ”Seceta roșie” la Iași. La Radio Moldova a fost montat un spectacol pentru copii – ”Pâinică de la iepurele șchiop”, redactor – Valentina Romanciuc, regia – Aurica Mirca, care a luat premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic. În această perioadă, am mai lucrat la Atelierul de dramaturgie al Teatrului Național ”Mihai Eminescu”, unde au fost montate cinci spectacole ale tinerilor autori. De asemenea, am mai scris articole despre teatru”, a  mai spus cunoscutul critic de artă.

Larisa Turea s-a născut la 29 februarie 1952 în satul Călinești, raionul Fălești. În 1974 a absolvit Facultatea de filologie, secția ziaristică a Universității de Stat din Moldova. A activat la cotidianul ”Moldova Socialistă” (1973-1977), la revista ”Moldova” (1977-1990), revistele ”Lanterna magică” și ”Sud Est” (1987-1992). În 1992-1997 a fost viceministru al Culturii și Cultelor, șef-adjunct al Direcției Principale Teatru și Învățământ Artistic. Din 2000 până în prezent este secretar al Teatrului Național ”Mihai Eminescu”.

A editat cărțile ”Portrete în relief” (1987), ”Cartea foametei” (împreună cu Valeriu Turea, 1991), ”În do major/Eugen Doga” (2007), ”Cartea foametei” (2008), ”ABC Doga, un destin în do major” ( 2018) ș.a. Larisa Turea este deținătoare a premiului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, dar și a altor premii literare. 

Sursa:MOLDPRES