Deși presiunile și intimidările din partea autorităților de la Tiraspol nu mai sunt făcute în mod direct, activitatea liceelor din stânga Nistrului este periclitată de situația economică din zonă, după cum afirmă directorii instituțiilor.

Criza economică din regiunea transnistreană are un impact major și asupra școlilor de limba română. Astfel, liceele aflate sub jurisdicția Chișinăului sunt, practic, stoarse de bani de către administrația transnistreană, cheltuielile pentru chiria spațiilor fiind calculate la un curs foarte dezavantajos al leului față de rublele transnistrene, spune directoarea Liceului ”Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu.

”În băncile lor e scris că se vinde cu 72 de copeici, iar banii noștri care vin în fondul nostru și pe care noi suntem nevoiți să îi transferăm în rublele lor pentru arenda încăperii, ei încearcă să ni-i ia și cu 55. Iar ieri, spre exemplu, am încheiat un contract cu o firmă care ne-a curățat ventilația, leul nostru ni l-a apreciat cu 0,42. E un dezastru total”, a declarat Maria Roibu.

Un alt mod de intimidare continuă să fie supravegherea tuturor activităților liceelor românești din partea forțelor de ordine transnistrene. Directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, spune că și careul de anul acesta a fost înregistrat de indivizi necunoscuți.

”E clar că am avut și oaspeți nepoftiți care s-au strecurat între părinți, erau îmbrăcați în civil. Mai târziu am aflat că sunt din securitate, din KGB-ul transnistrean. Toate materialele, la momentul oportun pot fi folosite împotriva administrație, împotriva directorului că încalcă așa-numitele legi ale republicii moldovenești nistrene”, a declarat Ion Iovcev.

În Liceul ”Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, cu sediul la Doroțcaia, anul acesta sunt doar 6 absolvenți de liceu, iar în clasele primare s-au înscris deocamdată 9 copii. Problema unui sediu în Grigoriopol nu a fost soluționată, astfel că elevii și profesorii fac naveta în fiecare zi la Doroțcaia, spune directoarea instituției, Eleonora Cercavschi.

”Consecințele vor fi unele dureroase în primul rând pentru noi, cadrele didactice, care am crezut în soluționarea problemei transnistrene, pentru localnicii de aici care își vor pierde ultimele școli cu predare în limbar română. Din an în an, vedem că se rusifică tot mai mult localitățile acestea, nu ai niciun local unde să poți să vorbești în limba română, nu există o carte, nu există un ziar”, a declarat Eleonora Cercavschi.

Directorii liceelor de limba română din stânga Nistrului sunt nemulțumiți și de faptul că autoritățile de la Chișinău permit în continuare înmatricularea elevilor din regiune în facultăți, după absolvirea școlilor generale cu 11 clase. Astfel este creată o concurență neloială, spun ei, pentru că în celelalte școli programa este mai simplă, iar notele ce contează pentru admitere sunt obținute mai ușor.