Circa două treimi din suprafața de uscat a Terrei vor fi afectate de un hidroclimat ''mai umed și mai variabil'' pe o scară temporală zilnică până la multianuală, ceea ce presupune variații mai mari între extremele de umezeală și de secetă, au precizat autorii acestui studiu publicat în revista Science Advances.

Oamenii de știință au avertizat totodată că o treime din suprafața de uscat a globului va deveni mai secetoasă.

Un număr mai mare de episoade de precipitații extreme presupune un pericol suplimentar pentru infrastructură și societate în general, potrivit echipei internaționale de cercetători conduse de Wenxia Zhang, de la Academia de Științe din Beijing.

Mai presus de orice, încălzirea globală determină un grad mai mare de dezechilibru climatic - ''mai multe extreme atât în condiții de umiditate, cât și de secetă''. ''Ciclul hidrologic se intensifică odată cu încălzirea climei, precipitațiile medii globale sporind cu 1% până la 3% la fiecare creștere cu un grad a temperaturii aerului de la suprafață'', se mai spune în studiul care are la bază o evaluare a unor cercetări anterioare.

Cu toate acestea, tendința nu este uniformă, iar precipitațiile extreme ar putea spori și mai mult dacă atmosfera din regiunile respective conține suficientă apă.

Vremea din regiunile mai umede, cum sunt regiunile din India afectate de muson, va deveni probabil mai variabilă, se mai spune în studiu, cu o creștere a episoadelor de precipitații abundente, printre alte consecințe.

În timp ce studiul preconizează că vremea va deveni mai aridă în circa o treime de regiuni, acest fenomen nu va afecta toate țările în același fel.
 

Potrivit cercetării, Europa de sud-vest și sudul Africii sunt zone mai uscate, unde probabilitatea ca vremea să fluctueze mai mult este mai mare, exacerbând riscul de secetă și penuria de apă.

Regiunea mediteraneană devine de asemenea mai aridă, iar zona Amazonului va primi mai puține precipitații.