Totul a pornit după ce, vineri, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis un mesaj la marcarea a 350 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, despre care a afirmat că “a adus o mare contribuție la păstrarea și întărirea statalității moldovenești și identitatea națională, precum și la dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, , scrie RFI..

Potrivit oficialei de la Moscova, citată de publicația Caleaeuropeană.ro, “Moldova este o țară cu o istorie și o cultură bogată și străveche, iar formarea limbii moldovenești datează de la mijlocul mileniului trecut”. Purtătoarea de cuvânt a insistat că încă din secolul XVI a apărut primul dicționar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic și s-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească.

În replică, purtătorul de cuvânt al diplomației de la București a postat pe rețeaua X: “Îi reamintim doamnei Zaharova că tocmai Principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia și Moldova vorbesc una și aceeași limbă. Este o dovadă științifică solidă și de netăgăduit, de dincolo de secole, că așa-zisa limbă “moldovenească” nu există. Există doar limba română”.

Este de remarcat contextul în care Moscova reia ideea limbii moldovenești – un concept inventat, de altfel, în laboratoarele Kremlinului.Mai întâi, trebuie spus că propaganda rusă are, într-adevăr, o slăbiciune pentru domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir, aliat și prieten al țarului rus Petru I, pe care l-a sprijinit în campania sa împotriva Imperiului Otoman.

Planul Rusiei era să treacă prin Moldova, spre sudul Dunării, dar a fost zădărnicit în urma bătăliei pierdute de la Stănilești, din 1711. În urma înfrângerii, Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia.Acest episod al istoriei este instrumentalizat de propaganda Kremlinului, care insistă asupra relațiilor vechi și puternice dintre Moldova și Rusia.

Cu alte cuvinte, moldovenii ar fi un popor separat de românii din Valahia sau Transilvania, cu limbă proprie și – firește – foarte apropiați de ruși.Revenind la declarația Mariei Zaharova, aceasta a venit cu o zi înainte de turul întâi al alegerilor locale din Republica Moldova, și într-un moment în care atât Chișinăul, cât și Kievul așteaptă cu înfrigurare semnalul politic al deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Adică, o desprindere clară de influența Rusiei. Republica Moldova intră într-un ciclu electoral de doi ani, cu alegeri locale, prezidențiale și parlamentare, care ar putea să consolideze opțiunea pro-occidentală a țării. Chișinăul a înscris de altfel în Constituție limba română ca limbă oficială a țării.

În sfârșit, declarația de la Moscova urmează unui moment important al relațiilor dintre București și Kiev. La 18 octombrie, în cadrul primei ședințe comune a celor două guverne, Ucraina a recunoscut oficial că limba minorității române care trăiește pe teritoriul acestei țări este româna. Kievul a pus astfel capăt unei îndelungate perioade de ambiguitate, în care recunoștea, la fel ca și Moscova, existența limbii moldovenești.

Schimbarea de direcție a Ucrainei a venit și odată cu efortul acestei țări de a se alinia la standardele europene – iar Moscova rămâne tot mai izolată pe pozițiile sale pro-moldoveniste, pe măsură ce Kievul și Chișinăul fac pași tot mai deciși spre Europa.