Noul documentar ”The Great Hack”, difuzat pe platforma Netflix, spune povestea scandalului accesării ilegale ale datelor utilizatorilor platformei sociale Facebook de către compania de consultanță Cambridge Analytica, pe baza interviurilor realizate cu cei care au atras atenția asupra problemei, de la americanul David Carroll, profesorul care a încercat să obțină pe căi legale accesul la informațiile care îl privesc de la Cambridge Analytica, până la discuțiile cu foștii angajați ai companiei, Julian Wheatland, Brittany Kaiser ca și cu jurnalista Carole Cadwalladr care a investigat în Marea Britanie conexiunile poveștii.

Documentarul arată cum datele adunate folosind un test psihologic aparent inofensiv pe rețeaua socială au fost folosite în campanii electorale și de imagine dar și cum datele adunate de pe internet sunt folosite în continuare pentru a genera reacții folosind știri false sau intensificând sentimente de frică sau de ură între diferite grupuri din societate.

Povestea este concentrată asupra implicării companiei Cambridge Analytica în campania electorală susținută în favoarea lui Donald Trump în Statele Unite și în definirea poziției celor care susțineau ieșirea din Uniunea Europeană în Marea Britanie. De mai multe ori este vorba despre experiența pe care angajații companiei au căpătat-o lucrând în țări precum Nigeria, Lituania, Kenya, Ghana și România.

România apare și pe harta prezentată în film atunci când este vorba despre reducerea sau mărirea participării la vot în țările pentru care erau angajați să lucreze cei din Cambridge Analytica sau de la compania de comunicare și strategie de care ținea firma, SCL Group.

În 2018, Christopher Wylie, fost director pentru cercetare al companiei Cambridge Analytica, a sugerat că predecesorul său în cadrul firmei, românul Dan Mureșan, ar fi fost otrăvit în Kenya, după ce contractul la care lucra "nu a mers cum trebuia". Dan Mureșan, fiul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureșan, a fost găsit mort într-o cameră a unui hotel din Nairobi (Kenya), în anul 2012. Acesta lucra pentru firma Cambridge Analytica la campania electorală a președintelui kenyan Uhuru Kenyatta.

"Oamenii suspectau că a fost otrăvit în camera lui de hotel. De asemenea, am auzit că poliția a fost mituită să nu intre în camera de hotel pentru 24 de ore", a declarat Wylie, în cursul audierii sale în cadrul unei comisii a Parlamentului britanic, potrivit site-ului cotidianului The Sun.

Christopher Wylie a dezvăluit pentru publicațiile The New York Times și Observer că firma Cambridge Analytica a folosit "thisisyourdigitallife", o aplicație creată de un cercetător ruso-american născut în Republica Moldova, Aleksandr Kogan, pentru a colecta date personale a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook și pe care le-ar fi folosit ulterior pentru a influența alegerile prezidențiale din SUA, în anul 2016, și referendumul privind apartenența Marii Britanii la UE.

În 2018 s-a aflat faptul că datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook au fost la dispoziția companiei de consultanță. Un purtător de cuvânt al companiei Facebook a declarat în 2018 pentru agenția de presă MEDIAFAX că, în total, probabil sunt afectate 11.421 de persoane, respectiv 78 de utilizatori care au instalat aplicația unui sondaj online și 112.343 de persoane din listele de "prieteni".

„Atunci când Mark Turnbull, unul dintre directorii SCL, compania ce deține Cambridge Analytica, mi-a cerut să lucrez cu ei pentru alegerile din România din 2016, am devenit brusc suspicios. Cine ar putea fi clientul, am întrebat eu, și ce ar implica o astfel de muncă? Mi-au răspuns că ar fi vorba despre PSD, cel mai dubios partid politic din România. Aceștia își doreau să obțină dreptul de a le «aranja» alegerile și eu aș fi putut fi parte din echipă”, scria în 2018 consultantul Rupert Wolfe-Murray pe emerging-europe.com.

Refuzul lui Wolfe-Murray ar fi fost determinat de apariția imaginilor înregistrate cu fostul CEO al Cambridge Analytica, Alexander Nix, surprins cu o cameră ascunsă vorbind Channel 4 despre o operațiune sub acoperire derulată într-o țară est europeană, un demers atât de secretizat încât nimeni nu știa măcar că au fost implicați. „Am realizat atunci, stupefiat, că țara la care se refereau ar fi putut să fie România, iar eu eram pe cale să fiu parte a unei echipe sub acoperire care urmărea subminarea democrației. În momentul ăla m-am simțit de parcă aș fi evitat, la limită, un glonț. Primul meu gând a fost, apoi, să împărtășesc această poveste, să ajungă și la oamenii din România, pentru ca ei să știe ce i-a pândit”, scria Wolfe-Murray.

Ulterior Turnbull a afirmat că nu au lucrat niciodată pentru un partid de la București. Colaborarea a fost negată și de liderul PSD din acel moment, Liviu Dragnea.