*

Eșecul opoziției la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului

Începutul de săptămână a prins pe picior greșit opoziția care nu se aștepta ca guvernarea să fixeze pentru luni, 20 iulie, ședința Parlamentului la care să fie dezbătută moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu depusă de deputații de la Platforma DA și PAS. Mai mult, doi deputați de la Partidul Șor s-au îmbolnăvit de COVID-19 și nu puteau participa la ședință. În aceste condiții era evident că moțiunea împotriva guvernului coaliției PSRM-PDM nu avea cum să treacă. Pentru adoptarea moțiunii au votat doar 46 de deputați, minimul necesar fiind de 51 de voturi. Depunerea moțiunii de cenzură a fost logică având în vedere modul în care Executivul a gestionat criza coronavirusului, dar și pentru faptul că guvernarea în frunte cu Igor Dodon s-a aliniat la unele jocuri geopolitice care sunt în detrimentul intereselor Rep. Moldova susține analistul Ion Tăbârță. În opinia expertului, situația ar putea să se schimbe în următoarele luni, având în vedere că raportul de forțe în Parlament, putere versus opoziție, este la limită 51 la 49.

**

Reprezentanții puterii și ai opoziției, despre bilanțul sesiunii parlamentare

Sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului, încheiată pe neașteptate, este comentată diferit de guvernare și opoziție, dar și de experți. În timp ce deputații din majoritatea parlamentară consideră că Legislativul a reușit să adopte mai multe proiecte importante în contextul crizei pandemice și economice, opoziția consideră că deputații au fost înlăturați, practic, de la procesul legislativ. Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a declarat miercuri, 22 iulie, în cadrul unui briefing că Parlamentul a plecat în vacanță cu mai multe restanțe, iar deputatul PAS Radu Marian, a menționat în cadrul unor dezbateri la IPN că Legislativul a fost, în general, exclus din procesul decizional. Pe de altă parte, deputatul PDM Nicolae Ciubuc este de părere că Parlamentul și-a îndeplinit bine atribuțiile, având în vedere situația complicată prin care trece Republica Moldova. Deputații PSRM și-au prezentat joi, 23 iulie, rezultatele activității lor în sesiunea de primăvară-vară, insistând pe mai multe proiecte sociale și de alocare a unor indemnizații unor categorii de cetățeni.

**

Moscova renunță la prevederile din acordul de credit, declarate neconstituționale

Federația Rusă este gata să reia negocierile cu Rep. Moldova în vederea semnării unui nou acord de împrumut. Premierul Ion Chicu a precizat luni, 20 iulie, în cadrul unui briefing că în noul document nu se vor regăsi prevederile care au fost declarate neconforme de către Curtea Constituțională. Amintim că în luna mai Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile unui acord de împrumut cu Rusia în valoare de 200 de milioane de euro. Printre prevederile care au stârnit îngrijorări în societate se numără cea care ar fi permis includerea în datoria de stat a restanțelor unor agenți economici. Reprezentanții partidelor contestatare ale acordului de credit, precum și unii experți s-au referit, în special, la riscul ca restanța regiunii transnistrene de 6,5 miliarde de dolari la gazul livrat de Rusia să fie inclusă în datoria Rep. Moldova.

**

Separatiștii transnistreni au eliminat o parte din posturile de control ilegale

Regimul separatist transnistrean a eliminat 15 din cele 37 de posturi de control instalate ilegal în Zona de securitate de la începutul pandemiei, după cum a anunțat marți, 21 iulie, Biroul Politici de Reintegrare. Amintim că veteranii de război au organizat mai multe acțiuni de protest în ultima perioadă acuzând autoritățile de la Chișinău că nu au întreprins nimic pentru a împiedica acțiunile regimului de la Tiraspol. Amintim că sub pretextul măsurilor epidemiologice, Tiraspolul a instalat 37 de posturi de control grănicerești fără acordul Comisiei Unificate de Control, ce împiedică libera circulație a persoanelor între cele două maluri ale Nistrului, dar și accesul pentru cca 50 de mii de locuitori din Zona de Securitate la servicii de bază. Instalarea acestor posturi suplimentare reprezintă o sfidare nu doar a Acordului din 21 iulie 1992, ci și a celui de la Odessa, semnat la 20 martie 1998, care încă atunci condamna prezența grănicerilor în Zona de Securitate și stipula retragerea treptată a acestora, se mai arată în comunicatul Biroului pentru Reintegrare.

**

Opoziția reclamă o inițiativă PSRM prin care să-i fi date competențe extinse Găgăuziei

Vicepreședintele Parlamentului din partea Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a anunțat luni, 20 iulie, că guvernarea PSRM ar promova un proiect de lege prin care să-i fie oferite competențe extinse regiunii găgăuze cu statut autonom din sudul Rep. Moldova. Controversatul proiect, care a fost deja avizat de Comisia juridică a Parlamentului, prevede că nicio lege ce vizează regiunea autonomă nu poate fi adoptată fără acordul Adunării Populare de la Comrat. O altă prevedere care trezește îngrijorări este că orice unitate teritorial-administrativă se poate alătura, prin referendum, Unității Teritoriale Autonome Găgăuze, a mai spus Alexandru Slusari. Liderul fracțiunii parlamentare a Platformei DA Slusari a făcut apel către deputații democrați să nu susțină acest proiect care, în opinia sa, reprezintă un pericol pentru integritatea Rep. Moldova.

**

Confruntări azero-armene la Chișinău

O acțiune de protest care a avut loc miercuri, 22 iulie și care se anunța pașnică de către comunitatea azeră s-a încheiat cu altercații în fața ambasadei Armeniei din Chișinău. Etnici originari din cele două țări din Caucaz s-au îmbrâncit și s-au certat în fața instituției diplomatice. Ambasada Azerbaijanului în Rep. Moldova a difuzat un comunicat în care anunța participarea la acțiunea organizată de diaspora armeană și a două persoane oficiale, fiind vorba de consilierul președintelui Igor Dodon, Ernest Vardanean și de parlamentarul socialist, Gaik Vartanean. Implicarea unor reprezentanți ai președinției și Parlamentului de la Chișinău în aceste confruntări, afectează imaginea țării pe arena internațională și contravine declarațiilor privind politica externă echilibrată, lansate frecvent de președintele Igor Dodon, consideră experții.