Deși cei mai mulți își manifestă încă bucuria în ceea ce privește hotărârea luată anul trecut, numărul celor care au îndoieli în ceea ce privește corectitudinea acesteia crește încet, dar neîntrerupt. Acest lucru îl demonstrează cel mai recent sondaj efectuat de Centrul pentru sondarea opiniei publice din Rusia "Levada-Țentr". Destrămarea Ucrainei ar fi salutată în acest moment de ceva mai puțin de o treime dintre respondenți, în vreme ce cu un an în urmă numărul acestora era de numai o pătrime dintre cei intervievați.

La un an după anexarea Crimeii sentimentul patriotic începe să dispară. Comparativ cu luna martie 2014, numărul celor care au sentimentul că dreptatea a triumfat a scăzut de la 31% la 28%, a celor care au un sentiment de bucurie - de la 19% la 14%, sentimentul mândriei pentru țară - de la 34% la 32%, de aprobare - de la 47% la 44%. La fiecare indicator modificările nu sunt foarte importante - în limitele erorii statistice, important este însă faptul că sunt în permanentă scădere. Alte 12% dintre respondenți au declarat că nu sunt nimic deosebit în legătură cu acest eveniment. Cu un an în urmă numai 7% și-au fi permis să declare așa ceva referitor la Crimeea.

Comparativ cu luna matie a anului trecut, a scăzut de la 62% la 55% și numărul celor care consideră că în spatele acțiunilor conducerii Rusiei în legătură cu Crimeea și Ucraina se află încercarea de a proteja populația rusească. De la 39% la 33% a scăzut și numărul adepților versiunii potrivit căreia acest lucru a fost o "încercare de a face ordine și de a stabiliza situația în condițiile haosului politic și anarhiei din Ucraina". În schimb, a crescut de la 32 la 40% înțelegerea faptului că este vorba de "încercarea de a restabili dreptatea istorică, de a-i înnapoia Rusiei teritoriile sale". De la 9% la 14% a crescut numărul respondenților convinși că în spatele aderării peninsulei se află "tot mai intensul spirit de aventură al autorităților rusești, care încearcă să abată populației atenția de la problemele economice și sociale reale, de la corupție, de la nemulțumirea resimțită chiar și în Rusia față de autorități". În prezent, numărul celor care cred că Rusia revine la rolul său tradițional de mare putere, își afirmă interesele în spațiul post-sovietic, a scăzut de la 79% la 72%. Trebuie remarcat faptul că, întrebați despre adevărul "primăverii rusești", oamenii puteau răspunde în felurite moduri.

Numărul celor care sunt de părere că povestea cu Crimeea este "o greșeală ireparabilă" continuă să fie de 6%. Procentul celor pentru care acest lucru reprezintă "o mare realizare a conducerii Rusiei" a scăzut de la 85% la 81%. Respondenții care alcătuiesc această diferență de 4% au trecut probabil în tabăra celor care s-au abținut să dea un răspuns - acum aceștia reprezintă 13%, și nu 9% , ca în martie, anul trecut. Imediat după referendum, 27% dintre respondenți erau de părere că efectele aderării Crimeei vor fi "extrem de pozitive". 46% au susținut că "urmările vor fi extrem de pozitive". 13" au afirmat că urmările vor fi exclusiv negative sau mai degrabă negative. 3% susțineau că nu vor exista urmări, iar fiecare al zecelea respondent s-a abținut să dea un răspuns. Acum 50% dintre respondenți vorbesc despre niște "consecințe mai degrabă pozitive" , iar numărul optimiștilor absoluți este mai mic cu 8% - anul acesta în martie numărul acestora a fost de doar 19%.

A crescut până la 17% numărul celor care se așteaptă la niște urmări "extrem de negative și mai degrabă negative".

O treime dintre cetățenii Rusiei (32%) "nu sunt deloc dispuși" să plătească pentru Crimeea din propriul buzunar. Aproape tot atâția (34%) au declarat că într-o anumită măsură sunt dispuși să poarte această povară sub forma limitării creșterii salariilor și a pensiilor, a reducerii programelor sociale și a creșterii prețurilor. 5% și-au exprimat disponibilitatea "deplină" să plătească un asemenea preț pentru aderarare, 11% sunt dispuși să o facă "în mare măsură". În luna martie a anului trecut 7% și, respectiv, 19% dintre cei intervievați își declarau disponibilitatea să plătească întreaga sumă sau, respectiv, o mare parte din aceasta.

Interesant este faptul că în cursul anului trecut a crescut de două ori (de la 18% la 40%) numărul celor care sunt de părere că rușii și ucrainenii sunt popoare diferite. Majoritatea (52%) crede deocamdată contrariul, cu toate că în martie 2014 acest lucru era susținut de 79%. În general, numărul celor care a căror opinie în ceea ce privește posibilitatea destrămării Ucrainei este "extrem de pozitivă" (7%) și "mai degrabă pozitivă" (25%) a crescut constant. Nici în acest caz numărul celor care au renunțat la sentimentele frățești nu reprezintă majoritatea: 38% dintre respondenți au răspuns "extrem de negativ" și "mai degrabă negativ", întrebați de destrămarea țării vecine. Aproape tot atâția - 30% - s-au abținut să dea un răspuns.

Directorul general al "Levada-Țentr", Lev Gudkov, subliniază faptul că datele recente demonstrează scăderea evidentă a euforiei în ceea ce privește Crimeea - și nu mai este vorba de o eroare în sondaje, ci de o tendință clară: "Este vorba de epuizarea gogoașei patriotice, care a început anul trecut, cu anexarea Crimeei. Acum sunt evidente consecințele negative, lucru care ne dă motive serioase de neliniște - deocamdată pentru o anumită parte a populației. Acest lucru a început să aibă urmări asupra reducerii sistematice a tuturor indicatorilor, inclusiv aprobarea în ceea ce privește activitatea desfășurată de președintele Vladimir Putin și încrederea în acțiunile autorităților, în ansamblu".

"Efectul aderării Crimeei continuă să fie pentru majoritatea cel de până acum. Dacă luăm însă datele în decurs de un an, se observă că euforia patriotică a scăzut într-o oarecare măsură" - a declarat, pentru "Nezavisimaia Gazeta", șeful Grupului politic de experți, Konstantin Kalacev - A crescut numărul celor care au îndoieli în ceea ce privește avantajele economice ca rezultat al anexării Crimeei. Lucru logic". Expertul subliniază faptul că , dacă în urmă cu un an predomina șovinismul iar cei mai mulți le refuzau ucraineilor dreptul la propria identitate națională, acum numărul celor care consideră că noi și ucrainenii suntem popoare diferite a crescut apreciabil: "Totuși acest lucru a influențat în foarte mică măsură relațiile cu structura de stat din Ucraina. O treime dintre respondenți are o atitudine pozitivă față de posibilitatea destrămării Ucrainei. Într-o asemenea situație este greu de vorbit despre niște sentimente frățești. Interesant este însă faptul că cei mai muți dintre cei care se bucură de aderarea Crimeei nu este dispusă să plăteacă din propriul buzunar pentru echivalarea situației economico-sociale a peninsulei cu cea a Rusiei".

Articol de Aleksei Gorbaciov
Traducerea Silvia Nicolau