Promo-LEX cere eliberarea unui tânăr condamnat la Tiraspol după ce a refuzat să se înroleze în structurile paramilitare. Jurnal.md atrage atenția asupra cazului lui Emilian Ceban, un tânăr din Grigoriopol aflat în detenție în regiunea transnistreană după ce ar fi refuzat să se angajeze în structurile paramilitare locale. Organizația Promo-Lex susține că acesta este ținut ilegal în închisoare din 2022 și cere autorităților constituționale, dar și partenerilor externi, să intervină pentru eliberarea sa. Emilian Ceban avea 18 ani când a fost reținut, la scurt timp după ce și-ar fi exprimat intenția de a pleca pe malul drept al Nistrului și de a-și continua studiile. Ulterior, el ar fi fost acuzat de pretinsă „trădare de patrie” și condamnat la 12 ani de detenție, într-un proces desfășurat fără acces la apărare independentă și fără informarea familiei despre locul în care se afla. „Cazul lui Emilian Ceban nu este unul izolat. El face parte dintr-un șir de detenții ilegale documentate în anul 2022, pe fundalul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și al intensificării controlului represiv în regiunea transnistreană. Regimul de ocupație de la Tiraspol a folosit astfel de cazuri pentru a justifica introducerea așa-numitei „alerte teroriste”, pentru a alimenta propaganda privind pretinsele amenințări externe și pentru a induce frică în rândul populației, inclusiv în rândul tinerilor înrolați în structurile paramilitare ilegale”, se arată în comunicatul Promo-LEX, care susține că  dosarul a fost fabricat pentru a pedepsi tentativa lui Emilian Ceban de a se retrage din sistemul paramilitar și pentru a descuraja alți tineri să încerce să părăsească structurile transnistrene ilegale de forță și securitate”.

Tot mai mulți șoferi amendați în stânga Nistrului, deși dețin asigurare RCA emisă de Chișinău. Biroul de Reintegrare: „Este o practică abuzivă”. Zona de Securitate a relatat mai multe situații în care șoferii de pe malul drept al Nistrului au fost amendați în regiunea transnistreană. „Angajații serviciului de patrulare rutieră aplică frecvent amenzi, în special tinerilor de 18–19 ani din Republica Moldova, care conduc automobile cu numere moldovenești și nu au suficiente cunoștințe în domeniul juridic pentru a-și putea apăra drepturile”, a declarat reprezentantul unei companii de asigurări. De asemenea, Biroul pentru Politici de Reintegrare a confirmat că a primit mai multe plângeri din partea cetățenilor cu privire la acest subiect. „Problema polițelor RCA emise de companiile de asigurări autorizate în mod legal, inclusiv a celor în format digital, se află în vizorul Biroului și a fost abordată în cadrul ultimelor ședințe ale grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor. Asemenea plăți ilegale și măsuri de constrângere nu au nicio justificare juridică”, se spune într-un răspuns al Biroului pentru Politici de Reintegrare pentru Zona de Securitate. Autoritățile constituționale subliniază că persecutarea cetățenilor Republicii Moldova pentru lipsa unei așa-zise asigurări locale reprezintă o practică abuzivă, care afectează libera circulație, creează presiuni financiare nejustificate asupra oamenilor și dublează în mod abuziv obligații deja executate legal. Subiectul respectiv rămâne unul prioritar pe agenda discuțiilor din domeniul transportului auto, potrivit Biroului, inclusiv în contextul în care în regiunea transnistreană sunt înregistrate circa 25 de mii de autovehicule cu numere de înmatriculare naționale, cu însemnul MD, și aproximativ 15 mii de vehicule cu plăcuțe de tip neutru, însoțite de abțibildul MD.

Cotidianul revine la tema „pașaportizării” spațiilor separatiste de către Rusia și cazul Transnistriei. Politica rusă de „pașaportizare” demonstrează că Moscova continuă să gândească în termeni imperiali. Kremlinul tratează Republica Moldova aproape ca pe o gubernie aflată în propria zonă de influență, iar Transnistria este privită ca o simplă oblast dependentă de Federația Rusă. Politica Federației Ruse față de regiunile separatiste din spațiul post-sovietic a urmat, timp de decenii, un model relativ constant. Moscova a susținut politic, economic și militar entități nerecunoscute internațional precum Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud sau, ulterior, republicile separatiste din estul Ucrainei – Donețk și Lugansk (DNR și LNR). Dincolo de diferențele locale, aceste regiuni au reprezentat pentru Kremlin instrumente de menținere a influenței geopolitice și de blocare a integrării euro-atlantice a statelor din vecinătatea Rusiei. În toate aceste cazuri, una dintre cele mai importante metode utilizate de Moscova a fost acordarea cetățeniei ruse populației locale, proces cunoscut în literatura de specialitate drept „pașaportizare”. Acest mecanism a avut nu doar o dimensiune administrativă, ci și una profund geopolitică. Prin distribuirea pașapoartelor ruse, Kremlinul construia treptat argumentul existenței unei populații „ruse” care trebuie „protejată”. Exact acest tip de justificare a fost utilizat ulterior de Rusia în Georgia (2008) și în Ucraina (2014-2022). În cazul Transnistriei, decretul actual poate fi interpretat ca parte a unei strategii pe termen lung prin care Federația Rusă încearcă: 1. să își consolideze influența în regiune; 2. să creeze noi instrumente de presiune asupra Chișinăului; 3. să transforme populația locală într-un argument geopolitic utilizabil în eventuale crize viitoare.

Republica Moldova are o cooperare „fără precedent” cu UE în domeniul securității și apărării. Republica Moldova se află într-o etapă de „rezistență” și încearcă să răspundă instituțional amenințărilor hibride, prin consolidarea cooperării cu Uniunea Europeană și prin reforme interne, declară la RFI Elena Mârzac, specialistă în comunicare strategică în domeniul securității și apărării și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Ea afirmă că relația cu UE în domeniul securității și apărării este „fără precedent”, iar Chișinăul a înțeles că „nu poate face totul de unul singur”. Specialista în securitate afirmă că integrarea europeană reprezintă „o ancoră” pentru statele aflate sub presiune externă. Ea subliniază că apropierea războiului din Ucraina și poziția geostrategică a Republicii Moldova au accelerat consolidarea capacităților de apărare.