'NATO singură a renunțat la o agendă pozitivă în relațiile cu Rusia. O astfel de agendă nu există. Și până acum nu există niciun semn că Alianța Nord-Atlantică știe cum să depășească această situație de impas', a afirmat Grușko, fost ambasador al Federației Rusie pe lângă NATO.

În acest context, ministrul adjunct de externe rus a atribuit Alianței decizia de a înceta contactele normale de lucru pe linie militară, menționând că de relațiile dintre Rusia și NATO depinde în mare măsură securitatea în Europa.

În opinia lui Aleksandr Grușko, Alianța Nord-Atlantică a mers prea departe în ceea ce privește escaladarea confruntării cu Rusia.

'Paradoxal, dar relațiile de astăzi între Rusia și NATO amintesc în cea mai mare parte de starea "obișnuită' a lucrurilor când a fost creată NATO - în timpul Războiului rece. A fost din nou scuturat praful de pe "Doctrina lui Harmel": dialog și descurajare. Doar că în formula actuală este mai multă descurajare și mai puțin dialog', a remarcat Grușko.

Ministrul rus se referea aici la ministrul de externe al Belgiei, Pierre Harmel, autorul raportului 'Sarcinile viitoare ale Alianței', adoptat de liderii țărilor NATO în decembrie 1967. 'Doctrina lui Harmel' pleda pentru o apărare puternică a Organizației și relații diplomatice cu țările Tratatului de la Varșovia și a contribuit la deschiderea drumului spre destindere între Est și Vest la începutul anilor 1970, conform istoricilor.

Cheltuielile militare totale ale țărilor NATO în ultimul an au depășit o mie de miliarde de dolari, ceea ce este de 22 de ori mai mult decât cheltuielile de apărare ale Rusiei, a spus ministrul rus, potrivit căruia Moscova nu intenționează să se angajeze într-o cursă cu NATO privind creșterea bugetelor militare, ci mizează pe 'mijloace economice, precise și eficiente'.

'În ceea ce privește un conflict militar cu Alianța Nord-Atlantică, toți oamenii cu judecata limpede speră că un astfel de scenariu nu se va produce. Ar fi o catastrofă pentru întreaga omenire. Sunt sigur că acest lucru se înțelege atât la Washington, cât și la Bruxelles', a afirmat Aleksandr Grușko.

În opinia sa, o reînnoire a NATO ar fi fost posibilă prin stabilirea unui autentic parteneriat strategic cu Rusia. 'O astfel de tentativă a fost întreprinsă la summitul Rusia-NATO la Lisabona în 2010. Cu toate acestea, în realitate, membrii NATO ar fi trebuit să-și sacrifice "natura excepțională", să descopere arta compromisului și conlucrarea pe picior de egalitate, să nu se mai orienteze asupra intereselor de grup, ci asupra intereselor comune. Acest lucru nu s-a întâmplat', potrivit lui.

În ultimii ani, Rusia se confruntă cu o activitate fără precedent a Alianței la granițele sale. NATO numește aceasta 'descurajarea agresiunii ruse', a afirmat Grușko. Kremlinul a subliniat în repetate rânduri că Rusia nu reprezintă nicio amenințare pentru alte țări, dar nu va lăsa fără răspuns acțiuni periculoase pentru interesele sale, notează în final RIA Novosti.

Relațiile dintre NATO și Rusia s-au deteriorat în mod semnificativ, ajungând la un nivel similar din perioada Războiului rece, după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014. Au urmat apoi o serie de episoade conflictuale care nu au făcut decât să înrăutățească situația: Moscova este acuzată că furnizează armament rebelilor din estul separatist al Ucrainei. De asemenea, Federația Rusă a fost acuzată de ingerințe în alegerile prezidențiale din SUA în 2016, de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip militar a fostului spion dublu rus Serghei Skripal și a fiicei sale Iulia în Marea Britanie, de amestec în alegerile dintr-o serie de țări occidentale și tentative de destabilizare a Occidentului.

Sursa: Agerpres