Această decizie este prezentată drept un "răspuns asimetric" la inaugurarea bazei americane antibalistice din România și la începerea lucrărilor la baza similară americană din Polonia.

Trenurile nucleare ale Rusiei, construite în cadrul proiectului Barguzin (numele unui vânt puternic, resimțit în zona lacului Baikal), vor fi în subordinea Comandamentului forțelor de rachete strategice. Momentul exact al intrării lor în dotare va fi anunțat abia în anul 2018, dar potrivit unor surse militare rusești, cinci trenuri Barguzin vor fi în exploatare cel târziu în anul 2020.

Fiecare tren conține șase rachete nucleare RS-24 Yars, care pot fi gata de lansare într-un interval de timp de ordinul minutelor. În absența unui ordin de luptă, trenurile Barguzin se deplasează pe căile ferate ale Rusiei și sunt apte să parcurgă până la 1000 de kilometri în 24 de ore. Autonomia unui tren Barguzin este de o lună.

O rachetă de la bordul trenului are o rază de acțiune de până la 10.000 de kilometri, iar ținta poate fi lovită cu o precizie de 100 de metri.

Rusia susține că armamentul încărcat în aceste trenuri este ambalat în containere care nu se deosebesc de cele ale unor mărfuri civile, astfel încât trenurile nucleare sunt greu de identificat de către NATO.

Fosta URSS a introdus în dotarea Armatei 12 trenuri nucleare, în anul 1987. Ele fuseseră retrase oficial din exploatare în anul 2007, dar interesul Moscovei pentru această categorie de armament s-a menținut.

Drept dovadă, Rusia a anunțat încă din iunie 2015 că studiază ideea revitalizării trenurilor nucleare, deși la acel moment baza americană de la Deveselu nu era inaugurată iar despre baza din Polonia nici măcar nu se știa unde va fi amplasată.