Potrivit sursei citate, Angela Rasmussen, virusolog de top, a declarat pentru AFP că descoperirea specialiștilor brazilieni „ridică semne de întrebare serioase cu privire la integritatea și siguranța procesului de producție a vaccinului rusesc”. Aceasta ar putea fi o problemă mare de siguranță, mai ales când vine vorba de persoane cu sisteme imunitare slabe.

Institutul Gamaleia din Moscova, care a dezvoltat Sputnik V, a negat acuzațiile.

Vaccinul Sputnik funcționează pe bază de vector viral – un adenovirus, care în mod obișnuit provoacă boli respiratorii, este modificat genetic pentru a nu se putea multiplica și pentru a aduce în organism instrucțiuni care să-i permită acestuia să dezvolte anticorpi împotriva coronavirusului.

Vaccin Sputnik folosește două adenovirusuri diferite pentru acest obiectiv – Ad26, pentru prima doză și Ad5 pentru a doua doză.

Conform specialiștilor brazilieni de la Anvisa, agenția de reglementare farmaceutică a țării, dozele pentru rapel ar conține un virus capabil de multiplicare, ceea ce înseamnă că odată ce ajunge în organism, acesta poate să declanșeze boala în organismul persoanei.

Ei spun că aceasta ar fi o consecință a unei producții defectuoase, o problemă numită „recombinare” – adenovirusul modificat a reușit să își redobândească gena multiplicării în timp ce era modificat în laborator. Specialiștii brazilieni spun că nu au verificat serul pentru doza inițială ci doar pe cele destinate rapelului.

Rasmussen, care lucrează ca cercetătoare la Organizația pentru Boli Infecțioase și Vaccinuri din Canada, spune că sursa problemei nu este tehnologia defectuoasă, ci un slab control al calității în laboratoarele rusești – chiar dacă toate dozele de vaccin Sputnik sunt contaminate, adenovirusurile nu sunt periculoase pentru oameni sănătoși, însă ele ar putea să îi afecteze pe cei cu sisteme imunitare slabe sau compromise.

O altă necunoscută este dacă problema de producție care a făcut în așa fel încât adenovirusul să își redobândească capacitatea de replicare nu a compromis și capacitatea serului de a mai furniza organismului instrucțiunile pentru formarea anticorpilor anti-coronavirus, fapt ce ar putea să facă vaccinul Sputnik să fie ineficient.

Anterior, agenția de reglementare braziliană anunțase că respinge aprobarea serului rusesc din lipsă de date care să-i ateste nivelul de siguranță și eficiență. Oficialii brazilieni se plângeau că Institutul Gamaleia nu a permis echipei de cercetare să pătrundă în spațiul de producție pentru a verifica felul în care se desfășoară procesul.

„Nu vom permite ca milioane de brazilieni să fie expuși la un ser care nu a fost verificat temeinic pentru a i se determina calitatea, eficiența sau nivelul de siguranță, iar având în vedere situația prin care trecem, fără să știm care este echilibrul dintre riscuri și beneficii”, a spus președintele agenției, Antonio Barra Torres.

Vaccinul Sputnik a provocat scandaluri și controverse în mai multe țări

Mai multe țări europene, printre care Ungaria, Slovacia și Cehia au comandat vaccinul rusesc, însă doar Ungaria l-a și administrat populației sale. La puțin timp după livrarea dozelor în Slovacia, autoritățile sanitare de acolo s-au plâns că serul primit este neconform, Rusia a răspuns acuzând autoritățile slovace de „sabotaj”. În urma controverselor provocate de achiziționarea de doze de Sputnik V, guvernul slovac a demisionat, iar Cehia a schimbat doi miniștri care s-au opus achiziției.

Agenția Europeană a Medicamentului se află în acest moment în procedură de verificare a serului rusesc pentru a stabili dacă acesta este sigur și poate fi aprobat pentru folosire în Uniunea Europeană.