Kallas este urmărită „într-un dosar penal”, menționează poliția, fără a specifica infracțiunea implicată. Sunt dați în urmărire și secretarul de stat estonian Taimar Peterkop și ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind „răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei” și „persoane care întreprind acțiuni ostile împotriva memoriei istorice, a țării noastre”.

AFP amintește că Rusia se consideră eliberatoarea țărilor respective și susține că orice alt punct de vedere reprezintă o falsificare a istoriei, ceea ce potrivit legislației ruse constituie o infracțiune.

Agenția de stat rusă TASS afirmă, citând o sursă neidentificată din domeniul securității, că oficialii respectivi sunt învinuiți de „distrugerea și degradarea unor monumente ale soldaților sovietici” din cel de-Al Doilea Război Mondial.

În ultimii ani, în statele baltice au fost demolate mai multe astfel de monumente moștenite de la fosta Uniune Sovietică - gesturi care au marcat respingerea perioadei în care Estonia, Letonia și Lituania au fost anexate de URSS.

Estonia și celelalte două țări baltice se tem de o agresiune rusească împotriva lor

Cele trei țări, acum membre ale Uniunii Europene și NATO, au relații tensionate cu Moscova, iar pe teritoriile lor trăiesc minorități ruse. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina: țările baltice susțin activ Kievul și consideră posibilitatea unui atac rusesc asupra lor cât se poate de reală.

Săptămâna trecută, Ministerul de Externe rus i-a convocat pe însărcinații cu afaceri eston, leton și lituanian, acuzând țările lor că „sabotează” alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în Rusia în martie, refuzând să asigure securitatea secțiilor de votare din ambasadele ruse la Tallinn, Riga, respectiv Vilnius.

În ianuarie, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un turneu în cele trei state baltice, Letonia și Estonia au renunțat la acordurile cu Rusia privind asistența juridică, pe motiv că rușii au atacat Ucraina.

În aceeași lună, Estonia a refuzat să reînnoiască permisul de ședere conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetățean rus, apreciind că acesta prezintă un risc pentru securitatea națională.