Stănășel, care a fost ales la 24 de ani în funcția de vicepreședinte al Consiliului local din Prato (regiunea Toscana), a repus pe agenda publică o inițiativă mai veche.

”Concret, este vorba despre un demers politic în vederea modificării unui act normativ din 1999 – legea 482 – care conține ‘Regulamentul privind protecția minorităților lingvistico-istorice”. Prin modificarea acestei legi, românii ar putea deveni minoritate lingvistică recunoscută și protejată de Constituția Republicii Italiene, precum alte minorități între care: albaneză, catalană, greacă, slovenă, croată și franceză. Limba română este în ziua de azi a doua limba vorbită pe teritoriul peninsulei după cea italiană”, a menționat Claudiu Stănășel.

Potrivit vicepreședintelui Consiliului local din Prato, în acest an va fi lansată pe tot teritoriul Italiei o campanie politică puternică, promovată activ și pe rețelele de socializare, prin care vor fi explicate opiniei publice avantajele dobândirii acestui statut de către cea mai numeroasă comunitate de străini care locuiește în Italia.

În fiecare an începând din 1999, statul italian pune la dispoziție între 5 și 10 milioane de euro pentru proiecte dedicate minorităților lingvistico-istorice recunoscute.

În prezent, în Italia trăiesc peste 1,2 milioane de români, reprezentând aproape un sfert din totalul rezidenților străini din această țară.