Reforma CNI era prevăzută de un pachet de legi ce vizează reformarea sistemului de integritate, respinsă însă recent de Guvern. Cum funcționează ANI și care sunt instrumentele folosite pentru depistarea averilor nejustificate, a conflictelor de interes și a incompatibilităților demnitarilor și funcționarilor publici din România, a aflat Natalia Zaharescu în cadrul unei vizite la această instituție, organizată cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova. 

Unul dintre elementele de bază ale sistemului de integritate din România, prevăzut și în proiectele de reformare a CNI, îl reprezintă inspectorii de integritate. Ei au dreptul să  inițieze și să gestioneze dosarele, dar și să ia decizii de sancționare a demnitarilor, a explicat vicepreședintele ANI, Bogdan Stan.

”Inspectorii de integritate sunt sută la sută independenți operațional. Nu pot primi indicații de la nicio persoană fizică, inclusiv de la managementul Agenției. Ultima decizie din punct de vedere operațional aparține directorului Inspecției de Integritate, care este singura persoană care comunică cu inspectorii. Unul dintre secretele succesului Agenției este exact independența operațională a inspectorilor de integritate. Fără un corp independent de inspectori, care să nu primească ordine de la nimeni, n-am fi putut avea rezultatele pe care le-am avut”, a declarat Bogdan Stan.

Pentru a feri ANI de influența politicului, a fost institut Consiliul Național de Integritate, care alege președintele și vicepreședintele ANI, în baza unui concurs. Este format din aproximativ 15 membri, reprezentanți a tuturor subiecților vizați de ANI, plus un membru al societății civile. Acesta din urmă, în persoana lui Ciprian Ciucu,  a fost ales în calitate de președinte al Consiliului. Ciprian Ciucu este sigur că pentru o reformă eficientă în sistemul de integritate din Republica Moldova este nevoie de voință politică.

”În Moldova, ca să se întâmple acest lucru, e nevoie ca cineva să se implice la cel mai înalt nivel. Pentru că politicienii nu vor să fie controlați, în mod natural. Își bat singuri cuie în talpă, cum spunem noi. Pentru că asta este, până la urmă, ANI în România – se uită către mediul public, unde se intersectează banii publici cu interesele private”, a declarat Ciprian Ciucu.

Actualul CNI din Republica Moldova are 5 membri desemnați de partidele politice care erau în Parlament încă în legislatura precedentă, iar deciziile de constatare a abaterilor sunt luate prin votul majorității. Conform proiectelor de lege elaborate de Ministerul Justiției, CNI va fi compus din mai multe organe: Consiliul de integritate care va alege președintele și vicepreședintele și aproximativ 30 de inspectori de integritate, care vor fi competenți să verifice declarațiile și să fie agenți constatatori ai contravențiilor, explică coordonatoarea proiectului PNUD de consolidare a capacităților CNI, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe a României, Ludmila Lupu.

”Proiectul prevede posibilitatea ca CNI să aplice sancțiunile. Dacă persoana nu este de acord, poate contesta în instanță. Singura excepție este conflictul de interese. Contravenția respectivă urmează să fie doar constatată, iar procesul verbal se transmite în instanța de judecată”, a declarat Ludmila Lupu.

În prezent, CNI nu poate aplica sancțiuni, dar trimite dosarele Procuraturii sau Centrului Național Anticorupție.

Înființarea Agenției Naționale de Integritate în România, în anul 2007, a fost o condiție a Comisiei Europene, la fel cum reformarea CNI din Republica Moldova este o solicitare a Uniunii Europene.