Guvernul se angajează să mențină această tendință prin susținerea investițiilor publice, printr-o politică fiscală previzibilă și prin creșteri salariale care să favorizeze consumul intern.

Conform raportului întocmit de Ministerul de Finanțe, creșterea economică ar urma să fie în acest an de 6,1%, bazată exclusiv pe cererea internă, iar anul viitor de 5,7%. Progresul economiei pe termen mediu va crea condiții și pentru îmbunătățirea situației de pe piața muncii, în special în ceea ce privește numărul de salariați.

În consecință, rata șomajului se va diminua treptat, de la 4,9% în 2017 la 4,4% în 2021.

Rata medie anuală a inflației este estimată pentru acest an la 4,3%, urmând ca până în 2021 să se reducă până la 2,5%. Este analizat și scenariul unei deprecieri a monedei naționale cu 10% față de euro, lucru care ar duce – arată documentul – la o creștere a ponderii datoriei guvernamentale de până la 1,4% din PIB în 2021.

Programul de convergență trece în revistă și schimburile comerciale, iar pentru intervalul 2018-2021 sunt estimate creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%.

Importurile vor avea însă o rată medie anuală de creștere mai mare de 9,1%Riscurile care pot afecta economia și implicit obiectivul de creștere economică sunt în principal de natură externă, mai arată documentul, care punctează că economia românească, parte a celei europene, depinde de contextul economic internațional și în special de creșterea economică din principalele țări partenere din punct de vedere comercial.

În ultimul raport privind perspectivele economiei mondiale, și FMI a îmbunătățit estimările privind creșterea Produsului Intern Brut al României în 2018, până la 5,1 procente.

Pentru anii următori, însă, Fondul Monetar Internațional apreciază că ritmul de creștere economică va avea o tendință de reducere