România va avea un supercomputer cuantic, un HUB de Inteligență Artificială și va finanța cercetarea pentru hidrogenul combustibil

  • 08 Mai 16:19
România va avea un supercomputer cuantic, un HUB de Inteligență Artificială și va finanța cercetarea pentru hidrogenul combustibil

Guvernul vrea să lanseze România în știința secolului XXI: nanotehnologie, inteligență artificială și folosirea hidrogenului pentru energie inepuizabilă. Potrivit unui memorandum elaborat de Ministerul Fondurilor Europene și aprobat în ședința de Guvern de joi, statul își propune să folosească resursele disponibile ale institutelor de cercetare în aceste domenii și să finanțeze din bani europeni viitoare proiecte și infrastructură, transmite, în exclusivitate DIGI24.ro.

“Tehnologiile avansate sprijină crearea de ecosisteme complexe și interconectate, cu mare potențial de a îmbunătăți condițiile și standardele de viață la nivel global și de a crea noi oportunități.

A patra revoluție industrială transformă practic toate domeniile de activitate, de la cercetare și comunicare până la eficiență energetică sau transporturi, prin utilizarea Inteligenței Artificiale, a Tehnologiilor Avansate și a Tehnologiilor Emergente”, arată un memorandum trimis de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în ședința Guvernului de joi.

Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

- Platforma Națională de Tehnologii Avansate

- HUB Român de Inteligență Artificială
- HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Actul este avizat și de ministrul Educației, Monica Anisie.

Concret, Guvernul vrea să finanțeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

Astfel, într-un proiect, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) își va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului “ca și combustibil al viitorului”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, pentru Digi24.ro.

“Adică îi vom asigura partea de infrastructură necesară pentru ca să testeze hidrogenul pentru ceea ce înseamnă industria auto, livrarea, respectiv asigurarea de energie termică pentru populație, energia nucleară.

Izotopii hidrogenului intră în reacție cu apa grea și determină partea aceasta de fuziune nucleară și practic hidrogenul este cel care contribuie inclusiv la zona de energie nucleară.

Ei au deja rezultate ale cercetării pe hidrogen”, a explicat acesta.

Oficialul din Guvern spune că un alt proiect este legat de „tehnologiile de vârf”.

“Aici urmărim ca să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor și a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producție”, a declarat Boloș.

Supercomputerul este “un computer imens care e utilizat în știința materialelor”, a spus el.

În ceea ce privește dezvoltarea unui supercomputer cuantic, România nu are decât forme hibride ale tehnologiilor de vârf, spune ministrul Fondurilor Europene.

Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Național de Microtehnologii, potrivit ministrului, și să rezulte o nouă structură instituțională.

El spune că astfel de echipamente se închiriază „pe bani grei” în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii și “pentru toți cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate și echipamente pentru gândirea de soluții inovative”.

„Pe lângă faptul că ne-ar aduce venituri, ar fi foarte util în ce înseamnă activitățile noastre viitoare pentru dezvoltarea acestor industrii, unde suntem deficitari.

Ar fi în Europa de Est printre puținele centre iar în România unic”, a adăugat el.

Iar cel de-al treilea proiect menționat în memorandum este legat de zona de Inteligență Artificială.

“Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligență Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligență artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic și pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui.

Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligență Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român și să avem cumva concentrate sau finanțate aceste activități de cercetare din fonduri europene și structura mecanismului instituțional să fie cel pe care îl gestionează statul român”, a afirmat Marcel Boloș.

“Ele sunt cu această denumire pentru că acum mecanismele acestea instituționale care țin de zona institutelor sunt oarecum depășite. La nivel european se utilizează noțiunea de platformă, dar care înseamnă infrastructură plus echipamente. Nu se mai numește institut. Se numește platformă. În loc de institut îi spunem HUB, care adună la un loc mai multe tipuri de activități de cercetare, la care se adaugă partea de, spre exemplu, activitatea de selecție a proiectelor care sunt idei inovatoare în domeniul medicinei genomice și pe care acest institut sau HUB le selectează ca să fie finanțate”, a explicat membrul Executivului.

Institutele de stat care cercetează în aceste domenii vor fi declarate de importanță strategică națională.

“Vor beneficia de alocare cu destinație specială din cadrul Programului Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare pe care îl are România. Vor fi proiecte necompetitive și pe seama accesării de fonduri europene ar urma să-și dezvolte infrastructura și echipamentele necesare”, a declarat ministrul.

De asemenea, pe lângă cele trei proiecte de cercetare pe zona tehnică mai sunt în plan și alte trei proiecte pe sănătate publică: „protonoterapia, care urma să fie făcută într-un Centru Național de Protonoterapie, Institutul Cantacuzino cu vaccinul tetravalent și partea de medicină genomică pentru tratamentul personalizat al bolnavilor cu afecțiuni oncologice”, potrivit oficialului din Guvern.

Totodată, și Laserul de la Măgurele ar putea beneficia de finanțare.

“Produce protonii și electronii. Protonii nu au utilitate. Le căutăm utilitatea medicală. Vrem să-i folosim la Centrul Național de Protonoterapie. Bolnavii cu afecțiuni oncologice unde operațiile nu mai sunt posibile, atunci prin protonoterapie se intervine pe tumorile de care suferă și practic am venit bolnav astăzi și peste două zile ești cu tumoarea extirpată și redat în viața socială”, a precizat Marcel Boloș.

Citiți continuarea pe DIGI24.ro

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ora de muzică cu Victor Buruiană
Meteo Chișinău
14
Cer acoperit de nori
Umiditate:82 %
Vint:4,1 m/s
Tue
12
Wed
13
Thu
16
Fri
20
Sat
21

Curs oficial BNM 01 Iunie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6051 0.2042
USD 17.6122 -0.0155
RON 4.0465 0.0405
UAH 0.6557 0.0002
RUB 0.2495 0.0009
Arhivă Radio Chișinău