Pe partea de gaze, piața s-a adaptat provocărilor determinate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Importurile de gaze din UE au scăzut în continuare, iar gradul de umplere a depozitelor de gaze a continuat să crească. Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au revenit la niveluri din 2021, dinainte de izbucnirea crizei energetice. În ceea ce privește prețurile cu ridicata, nivelul acestora arată condiții competitive de aprovizionare, scrie Hotnews.ro.

România a întrecut Olanda

Consumul de gaz în UE a fost de 61 de miliarde de metri cubi, o scădere de 6% față de an și 45% trimestrial, ceea ce indică o scădere continuă a consumului de gaz din UE. Producția internă de gaze din UE a fost de 7,7 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă o scădere de 8% față de trimestru și cu 18% față de anul precedent.

România a devenit, pentru prima dată, cel mai mare producător de gaze din UE, urmată de Olanda pe locul doi și Germania pe locul trei, se arată în raport. Până în prezent, România era al doilea producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda.

Reprezentanții Ministerului Energiei, ai companiilor din energie și analiști estimau, până acum, că România va deveni cel mai mare producător din UE după ce va începe exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, adică din 2027.

Importurile de gaze din UE s-au ridicat la aproape 70 de miliarde de metri cubi, neschimbate față de trimestrul precedent, dar cu 9% mai puțin decât în ​​anul precedent.

Norvegia a rămas cel mai mare furnizor de gaze al UE (34%), urmată de Rusia (18%), SUA (16%), Africa de Nord (15%), Qatar (4%) și Azerbaidjan (4%).

Gazul rusesc a reprezentat 18% din totalul importurilor de gaze ale UE, o scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul precedent și o creștere cu 4 puncte procentuale față de anul precedent. Comparativ cu 2021, ultimul an înainte de invadarea Ucrainei, importurile de gaze rusești au scăzut cu 70%.

Prețurile angro la gaze în Europa au fost în medie de 32 €/MWh în al doilea trimestru al anului 2024, o creștere de 16% față de trimestrul precedent și o scădere de 9% față de anul precedent.

Prețurile cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% față de trimestrul precedent și cu 10% față de anul precedent. Prețul mediu de vânzare cu amănuntul în UE a fost de 101 EUR/MWh. Mai 2024 a înregistrat cel mai mic preț de vânzare cu amănuntul (100 EUR/MWh) din trimestrul respectiv și de la începutul crizei energetice în 2022.

Energia electrică, prețuri în scădere

Piața energiei electrice prezintă evoluții pozitive, cu prețuri în scădere și o pondere în creștere a surselor regenerabile în mixul de energie electrică.

Prețurile cu amănuntul la energie electrică pentru gospodăriile din capitalele UE au scăzut cu 8% în al doilea trimestru (239 EUR/MWh), comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut.

Consumul de energie electrică din UE nu s-a recuperat încă pe deplin, în comparație cu nivelurile dinaintea crizei. În general, consumul a crescut doar ușor (+1%).

Cifrele trimestriale au arătat progrese considerabile în tranziția către energie curată, cu 52% din producția de energie electrică din trimestrul doi generată din surse regenerabile. Solarul și eolianul au înregistrat o creștere de 14% a producției în trimestrul doi, cu un plus de 18 TWh.

Producția eoliană onshore a crescut cu 6%, cu 5 TWh, în timp ce producția eoliană offshore a crescut cu 37%, cu 4 TWh. Producția solară a crescut cu 20%, cu 14 TWh, iar energia hidroelectrică și-a îmbunătățit producția cu 21%, cu 18 TWh.

Producția de combustibili fosili a scăzut cu 18%. Producția pe bază de cărbune a scăzut cu 7%, minim 12 TWh. Producția nucleară a crescut cu 2%, cu 3 TWh.