Deși milioane de oameni au ales să părăsească România pentru un trai mai bun în alte țări, pentru alții țara noastră a devenit un pământ al făgăduinței, în care biletul de acces definitiv este reprezentat de acordarea cetățeniei române. În intervalul 2012-2022, în jur de 700.000 de persoane au primit cetățenie română, dar există și un grup de aproape 4.000 de persoane care au renunțat benevol la aceasta, scrie fanatik.ro.

Cetățenie redobândită pentru sute de mii de români

Legea 21/1991 reglementează trei situații mari în care un străin sau apatrid poate primi cetățenie română. Prima vizează acordarea cetățeniei pentru o persoană care nu are legături istorice sau de familie cu România, condițiile fiind fixate prin articolul 8 al legii:

a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

Următoarele două cazuri vizează redobândirea cetățeniei către persoanele care au pierdut-o, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la articolul 8. Sunt vizați, în principal, persoane care au plecat legal din țară în timpul regimului comunist, dar cărora li s-a cerut să renunțe la cetățenia română odată cu părăsirea teritoriului național. Aici se încadrează evreii care au emigrat în Israel, germanii care au plecat în Germania, precum și un mic număr de disidenți cărora li s-a îngăduit să plece, cu condiția să renunțe la cetățenie.

În perioada președintelui Traian Băsescu a fost introdusă încă o altă situație care era menită să confere în masă cetățenia română celor care au pierdut-o prin anexarea în 1940 de către URSS a Basarabiei și Bucovinei de Nord. Măsura urma să se aplice și descendenților lor, oriunde s-ar afla, cu condiția să probeze relația de rudenie.

„Persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”, prevede articolul 11 al legii.

Problema rusă de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie

Articolul 11 a făcut ca mulți basarabeni sau bucovineni să ia drumul Bucureștilor sau ai consulatelor României pentru a redobândi cetățenia strămoșilor lor. Potrivit rapoartelor anuale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie, în perioada 2012-2022, aproximativ 700.000 de persoane au redevenit români cu acte în regulă, dintre aceștia majoritatea copleșitoare sunt reprezentanți de etnici români din provinciile românești anexate de către Uniunea Sovietică în 1940.

Pe măsură ce cozile de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie deveneau mai mari, au apărut și dubii legate de modul în care instituția a funcționat de-a lungul anilor. Un raport din 2016 al Ministerului Justiției reclama lentoarea cu care se mișcă funcționarii ANC care, în loc să soluționeze un dosar în șase luni, o făceau în termene de trei ori mai mari. Un alt control al MJ, făcut trei ani mai târziu, arăta chiar aspecte de natură penală în desfășurarea activității cu unele dosare soluționate preferențial în favoarea altora.

Concomitent, au apărut informații în mass-media legată de faptul Autoritatea ar conferi cetățenie unor persoane, în general ruși, care doresc să capete un pașaport cu care să se bucure de toate drepturile unui cetățean al Uniunii Europene. De exemplu, o anchetă a HotNews din mai 2023 arăta că în Rusia există firme care se ocupă contra cost de dosarele depuse la București, inclusiv prin falsificarea documentelor care atestă ascendența românească a solicitanților. De altfel, și în Republica Moldova genul acesta de intermediere este o afacere pentru anumite companii.

Temerile legate de faptul că acordarea cetățeniei române unor ruși fără legături reale cu România ar fi chiar o amenințare la adresa securității naționale sau chiar a Uniunii în ansamblul lor nu pot fi stopate prin refuzul în bloc a acestor dosare. Zeci de mii de români basarabeni sau bucovineni au fost deportați de către autoritățile sovietice în Siberia sau Kazahstan, iar descendenții lor încă se află pe acele meleaguri. Ei nu pot fi privați de dreptul la cetățenia strămoșilor lor, iar legea chiar prevede pentru derogări de la necesitatea cunoașterii limbii române sau elementelor de civilizație și cultură românească, ținând seama de condițiile în care au fost strămutați în zone izolate aproape complet de ținuturile de baștină.

Într-o situație asemănătoare sunt și moldovenii care, după obținerea independenței, au migrat către Rusia pentru a lucra, în condițiile în care economia Moldovei era în declin constant, iar accesul pe piața muncii din UE era sever limitat. Mulți dintre ei au obținut cetățenia rusă și au renunțat la cea moldovenească pentru a evita limitările legislației Rusiei privind dubla cetățenie, însă în continuare sunt eligibili pentru redobândirea calității de cetățean român, dacă doresc acest lucru. În consecință, statul român este nevoit să accepte dosare depuse de persoane din zona fostei Uniuni Sovietice, chiar dacă riscul de fraudă este unul mai ridicat. Totuși, ANC preciza că, pentru 2016-2021, doar 7% dintre cererile depuse de cetățeni ruși au fost aprobate.

De exemplu, cele mai multe cereri respinse prin ordin al președintelui ANC, majoritatea pe caz de fraudă, s-au înregistrat în 2020, anume 1.717. Totuși, procentul de cereri respinse a fost unul mic, ținând seama că acum trei ani au fost soluționate favorabil 77.071 de dosare. De altfel, numărul de cereri soluționate favorabil prin ordinul președintelui ANC a cunoscut, în cei 11 ani luați în considerare, variații apreciabile. Vârful a fost atins 2017, cu 84.771 dosare, pentru ca în 2018 numărul acestora să scadă la 46.838, iar un an mai târziu să ajungă la numai 42.891 dosare.

România, o țară atractivă pentru străini

Variațiile sunt destul de greu de explicat în condițiile în care bugetul instituției a crescut lent, dar constant, de la 9.606.000 în 2012 la 23.617.000 lei în 2022. Cu toate astea, la capătul acestor 11 ani, prin ANC avem un plus de 700.000 cetățeni. Calitatea de cetățean român a devenit cu atât mai importantă cu aceasta aduce cu ea dreptul la muncă și la liberă circulație în întreaga Uniune Europeană, iar astfel sute de mii de moldoveni au putut să-și facă o viață mai bună. Ponderea celorlalți străini care au dobândit cetățenie rămâne foarte mică, în comparație cu cei din Moldova, Ucraina sau Rusia fiind mai puțini de o mie pe an pentru intervalul menționat.

Totuși în ultimii ani se poate constata apariția unui număr în creștere de cazuri de dobândire a cetățeniei în baza unor prevederi mai recente ale legii, din 2015, potrivit cărora „cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești” sau „care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului”. În ultimii ani, s-au înregistrat mai bine de 100 de cazuri anual.

De asemenea, sunt aproape 4.000 de români care au renunțat la cetățenia țării de origine, cel mai probabil, din considerente legate de mutarea în alte țări care nu permit dubla cetățenie. Renunțarea se poate face doar de către o persoană care a împlinit 18 ani și care invocă motive temeinice, cu respectarea următoarelor condiții:
„a) nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;
 b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din țară sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea lor;
 c) a dobândit ori a solicitat și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie.”