Potrivit sursei citate, metode de a ocoli legea sunt destule. Un calcul estimativ efectuat de Asociația Investitorilor Străini arată că în jur de 15% din terenurile agricole sunt deținute de străini. „S-o mai vândut, care și cum, dar la noi parcă stăteau la rând”.

Altfel spus, am cedat deja echivalentul a patru raioane din nordul țării. Un exemplu privind vânzarea pământului străinilor este satul Găvănoasa, raionul Cahul. Aici, în jur de 300 de persoane, sau o treime dintre micii fermieri, și-au vândut deja cotele de pământ. Vasile Serdicenco, inginerul cadastral din localitate, ne spune că cele mai multe terenuri au fost vândute în perioada anilor 2008-2011 și au ajuns în proprietatea unei singure companii din Chișinău – Consoliterra SRL.

În satul vecin, Văleni, este aceeași situație. Aici, potrivit autorităților locale, Consoliterra a cumpărat circa o mie de hectare.

Gheorghe SEVERIN, inginerul cadastral în satul Văleni: Au cumpărat peste tot. Eu nu știu ce politică au avut de au cumpărat terenurile peste tot, inclusiv și livada, și vie. Atunci era un preț, aș spune infim. În jur la 6-7 mii de lei dădeau pentru un hectar. Oamenii, dacă au rămas singuri, bătrâni, fără ajutor, fără sprijin, au fost nevoiți și mulți au vândut.

Găvănoasa și Văleni nu sunt singurele sate unde Consoliterra a cumpărat pământ la greu. Au fost identificate alte 60 de localități unde compania e proprietară de pământ. Suprafața calculată de autorii materialului depășește cifra de opt mii de hectare, Consoliterra fiind, astfel, unul dintre cei mai mari latifundiari din Republica Moldova.

Consoliterra a început să cumpere pământ imediat după fondare și, după ce a pus mâna pe tot ce a putut, a comasat terenurile și le-a dat, în mare parte, în arendă altor fermieri.

Firma este deținută, prin intermediul unei alte companii înregistrată în Republica Moldova, de ATS Agribusiness Investments LTD din Cipru, la care asociat unic figurează, din 2015, o altă companie cipriotă. 

Dar în perioada în care Consoliterra a început să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova, ATS Agribusiness Investments era deținută de NCH Agribusiness Partners LP, un off-shore din Insulele Cayman, parte a unui fond de investiții cu sediul central în New York.

Legea privind modul de vânzare-cumpărare a pământului interzice companiilor al căror capital social conține investiții străine să achiziționeze terenuri agricole. Această prevedere, însă, este ușor de ocolit. Potrivit lui Alexander Koss, președintele Asociației Investitorilor Străini, una dintre metode este utilizarea lanțurilor de companii.

Alexander KOSS: Dacă un agent economic străin fondează o companie în Republica Moldova și această companie, fiind o companie locală, chiar și cu capital integral străin, fondează o altă companie, iată această a treia companie este un agent economic sută la sută moldovenesc, care are dreptul să cumpere pământ.

O altă metodă descrisă de Koss este folosirea unor cetățeni moldoveni în tranzacțiile de vânzare-cumpărare.

Alexander KOSS: Ei cumpără pământul pe numele lor și, în același timp, împrumută bani de la străini pentru achiziția acestor terenuri. Pentru a garanta întoarcerea împrumutului, pun în gaj pământurile achiziționate. Gajarea pământurilor este posibilă și, de facto, străinul este proprietarul acestui pământ.

Citiți integral materialul pe Rise Moldova.