Numeroase incendii de vegetație cu o amploare fără precedent au devastat Australia, în special sud-estul țării, timp de cinci luni începând din septembrie 2019. Aceste fenomene au făcut peste 30 de morți, au ucis peste 1 miliard de animale și au distrus mii de locuințe.

Incendiile de vegetație sunt asociate cu mai mulți factori: prezența unui combustibil (arbuști, copaci), natura acelui combustibil, administrarea pădurilor, aprinderea focurilor și condițiile meteorologice, a explicat pentru AFP Robert Vautard, climatolog la Laboratorul de științe ale climei și mediului, participant la acest studiu.

Există "indicatori de risc meteorologic", concepuți prin combinarea mai multor factori (temperatură, umiditatea aerului, vânturi), ce permit estimarea probabilității de apariție a unui incendiu de vegetație și propagarea sa.

Cercetători de la universități australiene, europene și americane din rețeaua World Weather Attribution (WWA) au dorit să afle dacă activitățile umane au modificat riscul meteorologic de declanșare a incendiilor de vegetație în sud-estul Australiei.

"Acest studiu arată în premieră pentru Australia că factorii meteorologici din 2019 au avut o probabilitate foarte mare de a se produce mai degrabă în perioada actuală decât în debutul secolului al XX-lea", a explicat Robert Vautard.

Într-adevăr, "schimbările climatice provocate de oameni au dus la o creștere cu cel puțin 30% a șanselor ca Australia să se confrunte cu condiții meteorologice propice incendiilor extreme", potrivit acestui studiu.

"Însă creșterea reală (a acestui risc, n.r.) ar putea fi mult mai importantă, ținând cont că valurile de căldură extremă reprezintă una dintre cauzele acestei creșteri și că modelele de analiză computerizată subestimează acest factor", au avertizat autorii cercetării.

"Modelele climatice actuale pur și simplu nu sunt puse la punct" în acest caz, pentru că "nu includ mecanisme atmosferice-cheie" în prognozarea evenimentelor climatice extreme, a precizat Michael Mann, directorul Earth System Science Center de la Universitatea Pennsylvania, care nu a participat însă la realizarea studiului.

Dacă încălzirea climei atinge pragul de 2 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială (cu 1 grad Celsius mai mult decât temperatura medie globală din prezent), "studiul a demonstrat că factorii meteorologici propice incendiilor înregistrate în 2019-2020 vor avea șanse de cel puțin patru ori mai mari să se producă din nou", precizează un comunicat publicat de WWA.

"Schimbarea climatică face astăzi parte din peisajul Australiei (...) Există dovezi că anotimpul incendiilor din Australia este mai lung și devine mai intens, temperaturile extreme jucând un rol în acest proces", a comentat Sophie Lewis, cercetătoare la Universitatea New South Wales, citată în același comunicat.

Sursa:AGERPRES