În cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, care s-a derulat pe parcursul a mai bine de doi ani, au fost adunate douăsprezece volume cu 500 de mărturii, documente și fotografii ale victimelor deportărilor staliniste, din diferite zone ale Republicii Moldova. La acest proiect au participat 20 de istorici de la universitățile și muzeele din R. Moldova.

Coordonatorul proiectului, istoricul Anatol Petrencu, a subliniat necesitatea condamnării crimelor regimului comunist pentru societatea moldovenească:  „Dacă justiția nu le-a făcut dreptate acestor oameni, iată că memoria este pe post de justiție. Ceea ce am publicat noi este o dovadă că acești oameni nu au fost vinovați, au pătimit în zădar. Noi am vorbit de reabilitare, dar asta înseamnă că i-au tolerat, dar nu le-au restituit averile, nu le-au plătit compensații bănești pentru ce au pătimit, nu i-au tratat în spitale speciale cum a fost în cazul evreilor. Ar trebui să fie niște forțe politice care să aibă putere să condamne crimele comunismului”. 

În cele trei valuri de deportări se regăsesc toate categoriile sociale din Basarabia, a subliniat Ludmila Cojocaru, doctor în istorie, una dintre cercetătoarele în cadrul proiectului Arhivele Memoriei: „Acolo, toți au fost o comunitate solidară. De altfel, solidaritatea dintre deportații basarabeni este una din lecțiile pe care trebuie să le luăm noi astăzi. Aflându-se acolo și supraviețuind, au lăsat ca judecata să fie una divină. La început de proiect, eram profund marcați de durerea prin care au trecut ei și eram curioși dacă, atunci când s-au întors acasă, s-au întâlnit cu cei care i-au pus pe liste. I-au iertat, pentru că au găsit lucruri mai importante peste care trebuie să treacă și să meargă mai departe”.

„Nu este deloc ușor să abordezi tematica represiunilor comuniste, să aduni, să asculți istoriile oamenilor care au suferit din cauza unui regim sinistru și perfid. Nu este ușor să aduni și să operezi cu cifre, mărturii, documente în spatele cărora se ascunde foarte multă nedreptate, suferință și moarte”, spune istoricul Elena Postică, director adjunct al Muzeului Național de Istorie, care a adunat trei volume de mărturii ale deportaților din Sudul R. Moldova.

Potrivit istoricului Virgil Bârlădeanu, aceste mărturii trebuie să constituie un rechizitoriu pentru procesul comunismului: „Dilema pe care am avut-o este să transformăm mărturia în document istoric, și nu numai în document istoric, dar într-un rechizitoriu pentru un proces al comunismului în viitor, care încă nu a avut loc, din păcate. Nici în Europa, peste tot, nu se vorbește despre acest trecut comunist totalitar. Se ezită, se accentuează alte probleme ale memoriei. Noi înșine, ca țară, ca popor, trebuie să fim atenți la lecțiile pe care ni le dă istoria. Această generație se trece cu gândul că nu li s-a făcut dreptate”.

Ascultați emisiunea Ridicații – Mărturii din Siberia, în fiecare duminică la ora 11 și în reluare, joi, după știrile de la ora 20, la Radio România Chișinău, pe frecvențele:

Chișinău -  89.6 MHz FM, Ungheni -  93.8 MHz FM, Tighina -  106.1 MHz FM, Cahul -  93.3 MHz FM, Edineț -  96.4 MHz FM, Briceni -  99.0 MHz FM, Drochia - 107.1 MHz FM