În experiențele de câmp de lungă durată pe asolamente și culturi permanente, grâul de toamnă a fost amplasat după o serie de premergători cu termen timpuriu de recoltare, așa ca: borceag de primăvară și de toamnă, lucernă, lucernă în amestec cu raigras în anul trei de viață după prima coasă, mazăre pentru boabe, ogor negru și altele, după porumb la siloz și după porumb la boabe cu aplicarea sistemului No-till de lucrare a solului.

Astfel, la amplasarea grâului de toamnă după premergători timpurii, cel mai înalt nivel de productivitate, de 5,8-6,3 tone/hectar, pentru soiul „Numitor” a fost obținut după borceag de primăvară, mazăre la boabe și ogor negru. În același timp, după lucernă și lucernă în amestec cu raigras în anul trei de viață după prima coasă, recolta a scăzut până la 4,9-5,5 tone/ha, din cauza pătulirii. Sporul de producție la soiul „Numitor” față de „Vestitor”, testate în condiții similare, a constituit de la 0,5-1,3 tone/ha. La cultivarea fără fertilizare, productivitatea a fost de 4,5 tone/ha la ambele soiuri de grâu de toamnă.

Producția grâului de toamnă după porumb la siloz a variat de la 4,5-6,7 tone/ha, iar diferențele dintre cele două soiuri au fost de numai 0,1-0,5 tone/ha comparativ cu amplasarea lor după premergători cu termen de recoltare timpurie. Cel mai mic nivel de producție a fost obținut pe fond absolut nefertilizat și a constituit 4,5 tone/ha pentru ambele soiuri.

Producția grâului de toamnă de soiul „Vestitor” amplasat după porumb la boabe cu aplicarea sistemului No-till de lucrare a solului a variat de la 4,3 până la 5,1 tone/ha. Cel mai înalt nivel de producție a fost obținut în asolamentul cu lucernă în anul trei de viață după prima coasă - 5,31 tone/ha, iar cel mai mic - pe fond nefertilizat - 4,3 tone/ha. La amplasarea grâului de toamnă după porumb la boabe în asolament cu lucernă în amestec cu raigras în anul trei de viață după prima coasă și după borceag de toamnă, producția grâului de toamnă s-a redus până la 4,6-4,7 tone/ha, din cauza pătulirii.

În experiența pe agricultura ecologică, grâul de toamnă de soiul „Numitor” a fost amplasat în asolament cu și fără amestec de ierburi anuale și perene. Cel mai înalt nivel de producție a fost obținut pe fondul postacțiune a gunoiului de grajd compostat la amplasarea grâului de toamnă după borceag de primăvară - de la 5,8 până la 6 tone/ha. 

Producția a scăzut până la 4,7-4,9 tone/h la amplasarea grâului de toamnă după amestec de lucernă cu raigras în anul trei de viață după prima coasă. Folosirea suplimentară a îngrășămintelor minerale, în special a azotului, nu a contribuit la majorarea, ci la reducerea nivelului de producție. În lipsa fertilizării solului, cel mai înalt nivel de producție a fost obținut la amplasarea grâului de toamnă după lucernă în amestec cu raigras, iar cel mai mic - după borceag de primăvară.

Se remarcă un nivel înalt de producție al grâului de toamnă în cultură permanentă pe fond fertilizat timp de 58 de ani pe același loc, unde recolta a constituit 5,2-5,7 tone/ha. În lipsa fertilizării, producția în cultură permanentă a grâului de toamnă a fost de 2,7 tone/ha.

În experiența pe irigare, grâul de toamnă de soiul „Numitor” a asigurat cel mai înalt nivel de producție, din contul postacțiunii gunoiului de grajd compostat în asolament cu ierburi perene - lucernă în amestec cu raigras, producția constituind 6,7-6,9 tone/ha la aplicarea unei udări cu norma de 400 metri cubi la hectar. În schimb, folosirea suplimentară a îngrășămintelor minerale a contribuit la reducerea cu 0,2-0,3 tone/ha a nivelului de producție. Folosirea a două udări în perioada de vegetație nu a dus la majorarea nivelului de producție. În lipsa irigării pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd compostat în asolament cu ierburi perene, producția grâului de toamnă a constituit 6,3-6,4 tone/ha. Astfel, folosirea irigării în asolament cu ierburi perene și gunoi de grajd compostat nu este rațională.

În experiența de lungă durată cu studierea diferitor sisteme de fertilizare în asolament, cel mai înalt nivel de producție pentru soiul „Numitor” a fost obținut pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd compostat în asolament - 5,8-6 tone/ha. Folosirea suplimentară a îngrășămintelor minerale, în special a dozelor majore de îngrășăminte minerale, contribuie la reducerea considerabilă a nivelului de producție.

Rezultate analogice au fost obținute în experiența polifactorială cu studierea acțiunii și interacțiunii diferitor rotații de culturi, sisteme de lucrare și fertilizare a solului în lipsa mijloacelor chimice de combatere a bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Diferența se manifestă doar la amplasarea grâului de toamnă de soiul „Meleag” după diferiți premergători în asolament. Folosirea suplimentară a îngrășămintelor organice în postacțiune și minerale nu este eficientă în asolamentul cu ierburi perene, dar crește considerabil în asolamentul fără ierburi perene.

La amplasarea grâului de toamnă după mazăre pentru boabe, cel mai înalt nivel de producție a fost obținut pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd și a folosirii suplimentare a îngrășămintelor minerale - 5,7-5,8 tone/ha. În lipsa folosirii suplimentare a îngrășămintelor minerale pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd, nivelul de producție a constituit 4,5-5,2 tone/ha, indiferent de tehnologia de lucrare a solului.

Nivelul de producție la cultura grâului de toamnă este mai mare în 2023 față de ultimii doi ani, fapt care ne bucură, dar ne întristează prețurile, care sunt mult mai mici decât prețul de cost.