Cei circa 400 de mii de locuitori ai regiunii, dintre care peste 330 de mii dețin cetățenia moldovenească, au continuat să fie ostaticii politicilor restrictive ale regimului autoritar de la Tiraspol. Jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului de la Chișinău, au avut acces limitat în regiune.

Și în anul 2021, Rusia, potrivit experților, a continuat să joace un rol important în susținerea regimului secesionist, dar și al economiei teritoriului. Ajutoarele financiare acordate anual de către autoritățile rusești constituie, în medie, peste 2,5 mil. de euro, potrivit estimărilor Asociației Promo LEX.

Fără responsabil pe Reintegrare

La 11 iulie a.c., pe malul drept al Nistrului au avut loc alegeri parlamentare noi. A fost format un guvern PAS, iar în funcția de vicepremier responsabil de Reintegrare a fost numit Vlad Kulminski, care, însă, a demisionat la 5 noiembrie. Funcția a rămas vacantă până în prezent.

La începutul lunii noiembrie, noua componență a Parlamentului a constituit Comisia specială de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a Rep. Moldova. Chiar dacă, deocamdată, nu s-a remarcat cu ceva deosebit, experții spun că aceasta ar pune temelia pentru consolidarea unei politici unitare de stat în domeniul reintegrării.

Problema transnistreană, pe agenda externă

Dosarul transnistrean a fost abordat de către autoritățile de la Chișinău pe plan extern. La mijlocul lunii august, președintele Maia Sandu a avut o întrevedere cu șeful adjunct al administrației președintelui rus, Dmitri Kozak, în cadrul căreia s-a reiterat că în procesul de reglementare a problemei transnistrene vor fi aplicate doar instrumente politice și diplomatice. La 22 septembrie, președinta Maia Sandu a rostit un discurs la Adunarea Generală a ONU, pledând, între altele, pentru retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse, pentru evacuarea sau distrugerea munițiilor păstrate la Cobasna. La mijlocul lunii noiembrie, vicepremierul Nicu Popescu, șeful diplomației de la Chișinău, a pledat, în cadrul vizitei sale la Moscova, pentru retragerea trupelor rusești și distrugerea munițiilor.

Și în anul 2021, încălcările frecvente ale drepturilor omului în regiune a fost subiect de îngrijorare pentru comunitatea internațională. La mijlocul lunii octombrie, autoritățile de la Tiraspol au înregistrat un pretins proiect de lege care urmărește suprimarea libertății de exprimare. OSCE și Marea Britanie, de pildă, au criticat pretinsa strategie de combatere a extremismului, precum și deținerea nejustificată a unor persoane, între care și Oleg Horjan, liderul Partidului Comunist local, încarcerat de peste trei ani. În noiembrie, deputatul european Eugen Tomac a solicitat Comisiei Europene să investigheze situația privind respectarea drepturilor omului în această regiune. În toamna anului 2021, Consiliul Uniunii Europene a prelungit măsurile restrictive în privința reprezentanților administrației regiunii transnistrene. 

Situație gravă în închisorile din regiunea transnistreană

În acest an au fost eliberate două persoane din închisorile transnistrene, care au fost încarcerate pentru mesaje critice la adresa regimului separatist. Eliberarea acestora a fost posibilă urmare a eforturilor autorităților de la Chișinău și ale unor misiuni diplomatice și organizații internaționale. Potrivit ONG-urilor care monitorizează respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, în închisorile transnistrene sunt deținute în condiții inumane și, practic, lipsite de asistență medicală calificată în jur de două mii de persoane. La 100.000 de locuitori din regiune revin 435 de deținuți, indice de patru ori mai mare decât media europeană. Există cazuri când mai bine de un an deținuții nu au putut avea întrevederi cu rudele.

Un nou scrutin prezidențial considerat ilegal

Autoritățile de la Chișinău au condamnat organizarea alegerilor ilegale prezidențiale în regiunea transnistreană. În acest pretins scrutin din 12 decembrie a învins Vadim Krasnoselski, favoritul Kremlinului, care a avut în cursă un contracandidat formal. După pretinsul scrutin, Vadim Krasnoselski a fost felicitat de către ex-președintele Igor Dodon, ÎPS Vladimir, Mitropolitul Moldovei (Patriarhia Rusă), iar la ceremonia de învestire a asistat ambasadorul rus Oleg Vasnețov. Chișinăul a calificat drept „o acțiune neprietenoasă” participarea diplomatului la acest eveniment.

Schimb de declarații la sfârșit de an

La sfârșitul acestui an, relațiile dintre Tiraspol și Chișinău au fost marcate de un schimb de critici reciproce. Tiraspolul a afirmat că va limita accesul fermierilor la terenurile din raionul Dubăsari situate la Est de traseul Tiraspol-Râbnița, ca răspuns la sechestrarea de către autoritățile de la Chișinău a unui transport de plăcuțe cu numere de înmatriculare cu simbolică transnistreană. Această declarație a fost calificată de către autoritățile de la Chișinău drept surprinzătoare. Experții consideră că regimul separatist transnistrean încearcă astfel să pună presiune pe Chișinău pentru a-l forța să accepte cât mai repede o nouă rundă de negocieri pe dosarul transnistrean, în condiții favorabile Tiraspolului și Moscovei.