La 23 decembrie 2020, cu doar o zi înainte de preluarea mandatului de președinte de către Maia Sandu, Guvernul Chicu a demisionat, invocând drept explicație necesitatea dizolvării Parlamentului și declanșării alegerilor parlamentare anticipate, decizie susținută oficial de Partidul Socialiștilor și de șeful statului în exercițiu, Igor Dodon. La scurt timp însă socialiștii și-au schimbat decizia și au încercat să impună, împreună cu Partidul Șor, formarea unui nou Guvern. Cele două forțe politice au propus inițial un Guvern condus de fosta ministră a Finanțelor Mariana Durleșteanu, în pofida opoziției Maiei Sandu. Mariana Durleșteanu a renunțat însă în ultimul moment. Ulterior, pentru a respecta procedurile constituționale, chiar dacă opta pentru dizolvarea Parlamentului, șefa statului a propus doi candidați la funcția de premier, reprezentanți ai PAS – Natalia Gavriliță și Igor Grosu, iar ambele tentative au eșuat.

După mai multe tentative ale socialiștilor de a bloca dizolvarea Parlamentului, inclusiv prin instituirea stării de urgență și modificarea componenței Curții Constituționale, legislativul a fost demis și au fost declanșate alegeri parlamentare anticipate, la 11 iulie.

Scrutinul, desfășurat în condiții de incertitudine economică, în situația în care Republica Moldova nu avea nici Guvern plenipotențiar și nici bani preconizați pentru alegeri, s-a finalizat cu victoria clară a PAS, care a obținut 63 de mandate din cele 101 și, respectiv o majoritate confortabilă în Parlament. Partidul Socialiștilor, care a făcut bloc comun cu Partidul Comuniștilor a obținut 32 de mandate, iar Partidul Șor – șase.

La 6 august, Parlamentul a votat Guvernul condus de Natalia Gavriliță, unul dintre liderii PAS și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Sandu din 2019.

Partidul Acțiune și Solidaritate, sprijinit masiv și în diasporă, dar având și susținerea cancelariilor occidentale, a venit la guvernare cu un program amplu de reformă a justiției și combatere a corupției, care ar urma să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

În decurs de mai puțin de jumătate de an de mandat, noua guvernare a lansat modificarea legislației în mai multe domenii. Aceasta a permis demiterea membrilor și conducătorilor unor instituții precum Consiliul Audiovizualului, Comisia Națională a Pieței Financiare, a fost demisă conducerea Centrului Național Anticorupție, a fost suspendat din funcție procurorul general. Însă, deocamdată nu a fost evaluată activitatea procurorului general și nu a fost numită noua conducere a CNA, iar mai multe amendamente ale legislației privind procuratura au fost criticate de Comisia de la Veneția, precum și de opoziție, care acuză guvernarea că politizează justiția.

Această perioadă a coincis și cu majorări semnificative ale prețurilor, în special la carburanți, iar din această toamnă și la gaze, ceea ce a condus la majorarea tarifelor. În domeniul social – a fost majorată pensia minimă pentru limita de vârstă și alte alocații, însă aceasta nu acoperă creșterile de prețuri și tarife. Chiar dacă Guvernul a obținut un preț la gaze în jumătate decât pe piața europeană și compensează parțial facturile la gaze și energia termică,  opoziția și o parte a societății acuză autoritățile că au negociat prost noul contract de livrare a gazului.

Principalele provocări pentru 2022 rămân reforma justiției, inclusiv evaluarea judecătorilor și procurorilor promisă de autorități. De asemenea, rămâne neclară situația legată de procurorul general. Guvernul va trebui să facă față în continuare și creșterii prețurilor și presiunilor sociale care ar putea fi provocate de aceasta.