„Spațiul informațional este supus unui șir de vulnerabilități, riscuri și amenințări de securitate. Riscurile din spațiul cibernetic sunt proporționale cu gradul de informatizare a societății, iar asigurarea securității informaționale trebuie să fie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicați, mai ales în condițiile când atacurile cibernetice capătă o frecvență, o complexitate și o amploare din ce în ce mai mare și potențial de pagube enorme sectorului guvernamental, celui privat și cetățenilor. Obiectivul principal al proiectului este sporirea rezilienței cibernetice a entităților din sectorul public și sectorului infrastructurilor critice. Îmi exprim ferma convingere că implicarea și participarea Dumneavoastră, în cadrul acestei întruniri, va contribui la o mai bună coordonare și aliniere a acțiunilor, întru valorificarea obiectivelor propuse de consolidare a capacităților guvernamentale în domeniul securității cibernetice și creare a unui ecosistem digital național rezilient”, a explicat Viceprim-ministrul, Iurie ȚURCANU, participanților la ședință.

În cadrul ședinței, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Gheorghe PANTAZ, împreună cu șefii de subdiviziuni responsabile ai instituției, au prezentat prevederile proiectului. Astfel, printre acțiunile principale se înscriu: armonizarea cadrului normativ-legal cu standardele internaționale și europene în domeniu (Directiva NIS a UE); elaborarea unui model de guvernanță în domeniul securității cibernetice; identificarea și protecția infrastructurilor critice.

În urma discuțiilor cei prezenți au conchis că, în vederea fortificării rezilienței cibernetice și consolidării capacităților de asigurare a securității informaționale, este prioritară consolidarea eforturilor instituțiilor specializate, dar și implementarea unui model sustenabil de gestiune a domeniului, bazat pe experiența națională și internațională și practicilor moderne.

La ședință au participat reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate, Agenției de Guvernare Electronică, Cancelariei de Stat, Ministerului Apărării, Ministerului Economiei, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanțelor.

Proiectul va fi implementat, în următoarele optsprezece luni, de instituțiile specializate din țara noastră în comun cu Academia de Guvernare Electronică din Estonia și cu suportul Comisiei Europene, se arată în comunicat.