Acest indicator ia în considerare nivelul veniturilor populației, accesul la educație și la servicii de apă și canalizare, precum și diferențele dintre localitățile urbane și cele rurale. Mediul de afaceri ar putea fi cel care să contribuie într-un mod mai activ la dezvoltarea societății moldovenești, afirmă autorii studiului, care le recomandă autorităților să le ofere antreprenorilor mai mult sprijin în acest sens. 

Rezultatele slabe înregistrate de Republica Moldova la capitolul dezvoltării umane sunt cauzate, în primul rând, de veniturile mici ale populației care, în plus, sunt distribuite inegal, afirmă Alexandru Oprunenco, specialist în politici în cadrul PNUD Moldova.

”Raportul arată că Republica Moldova a înregistrat anumite progrese în ceea ce privește dezvoltarea umană, însă, dacă comparăm cu alte țări din regiune, aceste progrese au fost mult mai lente. În mare parte, din cauza problemelor legate de generarea veniturilor și de nivelul ridicat al inegalității”, a declarat Alexandru Oprunenco.

O contribuție semnificativă la dezvoltarea societății o are comunitatea de afaceri, prin crearea locurilor de muncă, angajarea persoanelor defavorizate sau achitarea impozitelor. Totodată, statul trebuie să promoveze politici încurajatoare pentru întreprinzători, a subliniat unul dintre autorii raportului, expertul economic Adrian Lupușor.

”Companiile nu pot crea locuri de muncă decente, dacă nu va exista un cadru de reglementare propice dezvoltării firmelor, cum ar fi eliminarea costurilor inutile și a timpului inutil pentru obținerea diferitor documente. În același timp, să se majoreze costurile ocupării informale, prin majorarea penalităților”, potrivit lui Adrian Lupușor.

Reprezentanții patronatelor afirmă, în acest context, că nu toate propunerile privind îmbunătățirea climatului de afaceri sunt luate în considerare de autorități.

”Noi venim cu unele propuneri care, în viziunea noastră, va forma condiții mai atractive, mai stimulatoare pentru activitatea agenților economici, pe când statul vede lucrurile astea altfel”, a declarat președintele Confederației Naționale a Patronatului, Leonid Cerescu. 

Raportul PNUD mai recomandă implicarea mediului de afaceri în procesul educațional, stimularea inovării și importului de tehnologii avansate, prin pârghii fiscale, precum și reglementarea antreprenoriatului social.

Într-un comentariu pentru raportul PNUD al premierului Iurie Leancă se precizează că. Guvernul a adoptat Strategia reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pentru 2013-2020, care are scopul de a elimina constrângerile din activitatea antreprenorială.