După Ucraina, care este țintă directă a agresiunii Federației Ruse, Rep. Moldova este una dintre cele mai afectate țări terțe ca urmare a acestei crize, susțin experții. În atare condiții, Rep. Moldova este și țara care alocă cel mai mic buget pentru apărare dintre statele europene, mai puțin de 0,04 % din PIB, afirmă directorul executiv al Centrului de informare privind NATO Elena Mârzac. Potrivit ei, reziliența Rep. Moldova în domeniul securității și apărării este afectată de mai mulți factori interni și externi printre care staționarea trupelor ruse, opoziția politică anti-guvernare, forțe care se supun și reprezintă direct interesele Federației Ruse.

”Chiar dacă autoritățile noastre ne asigură că nu există riscuri militare, cunoaștem că există trupe străine dislocate pe acest teritoriu, risc de ordin militar direct în adresa securității naționale a Rep. Moldova, avem Coloana a 5-a, avem forțe interne care sunt în opoziție și sunt împotriva guvernării și direct sunt orientate spre colaborare cu Federația Rusă. Scopul acestor provocări este de a destabiliza, de a scădea încrederea în capacitatea statului de face față provocărilor de ordin militar, de ceea ce ține de ordinea publică și controlarea situației și de a demonstra că statul este falit și că instituțiile statului nu au această capacitate”,a declarat Elena Mârzac. 

O mai bună comunicare a reprezentanților guvernării cu societatea civilă în vederea stabilirii încrederii în instituțiile statului, după modelul comunicării care se întâmplă în Ucraina, se află printre recomandările expertei ca parte a sporirii rezilienței.

La Summitul G7, Moldova a fost invitată pentru a-și face auzită vocea. La această reuniune a avut loc o internaționalizare și alertare a comunității internaționale la problemele cu care se confruntă țara noastră, este de părere politologul Dionis Cenușă.

”Pe lângă aspectele legate de refugiați, de securitatea energetică, susținerea posibilității pentru Rep. Moldova de accesa gaz prin intermediul mecanismelor europene, evident Rep. Moldova a încercat să pună țara pe agenda actorilor globali. Până acum despre Rep. Moldova s-a discutat în contextul și formatele europene. Prezența vicepremierului Nicu Popescu și a Rep. Moldova în cadrul discuțiilor G7 internaționalizează cazul Rep. Moldova și aduce la cunoștința publicului internațional unde pe hartă este Rep. Moldova și care sunt problemele cu care se confruntă la moment”, a menționat Dionis Cenușă. 

În cadrul Reuniunii G7 nu s-a vorbit despre asistență militară, ci despre strategii globale privind depășirea crizelor, susține experta Angela Grămadă. În opinia acesteia, Rep. Moldova este una dintre cele mai afectate țări din regiune în ceea ce privește propria-i securitate.

”Pe lângă acele operațiuni militare în care își pierd viața foarte mulți oameni mai există și criza alimentară. Deja își spune cuvântul. E vorba despre infrastructura energetică a Ucrainei care a fost afectată iar asta ulterior ne poate afecta și pe noi. Apoi ar trebui să vorbim despre amenințările asupra mediului înconjurător. Știm că foarte multe obiecte de infrastructura economică din Ucraina,  dar nu știm ce se întâmplă acolo pe loc. adevăratul impact al acelor ferme de producere a cărnii, de exemplu. Nouă ni se pare irelevant aici în Rep. Moldova dar poate să fie o catastrofă ecologică. Aceste reziduuri poate să ajungă în apele freatice și să aibă un impact asupra populației”, a subliniat experta. 

Amintim că la mijlocul luni mai în Germania, la invitația ministrei de externe a Germaniei Annalena Baerbock, șeful diplomației de la Chișinău a participat la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor G7. Nicu Popescu a fost invitat  alături de omologul său de la Kiev Dmitro Kuleba să se adreseze miniștrilor de externe din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite.

În cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte privind securitatea regională și modalitățile de fortificare a rezilienței socio-economice a țării noastre.