Totodată, o carență este și faptul că lipsește formularea așteptărilor specifice față de companiile de stat. Instituțiile administrației publice centrale, abilitate cu funcția de elaborare a politicilor, sunt implicate în mod direct în administrarea companiilor de stat. Funcția de proprietar nu este concentrată în cadrul unei singure instituții, ci este divizată. Și funcția de proprietar este realizată în comun cu alte autorități ale administrației publice centrale. Consiliile sunt formate în exclusivitate din funcționari publici, care percep nominalizarea în bord drept un instrument de stimulare financiară a acestora, a menționat Vitalie Rapcea, autorul studiului, la prezentarea documentului.

„Nu există proceduri aferente modului de selectare, nominalizare, evaluare și demitere a membrilor Consiliului de administrație. În cadrul consiliilor, nu există membri independenți, iar legislația în vigoare nu asigură independența acestor consilii. Nu există legătură directă între remunerarea administratorului și obiectivele pe termen lung. Libertatea operațională a organului executiv a companiilor de stat este adesea extrem de limitată, iar administratorul este numit de fondator”, a adăugat Vitalie Rapcea.

Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a menționat că, după 30 de ani, sectorul întreprinderilor de stat este unul cuprins de multiple interese obscure și mereu a fost un sector cuprins de probleme. „Actuala guvernare și-a asumat o serie de reforme, care au fost stipulate și în Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional, am văzut și opinia Comisiei Europene, care spune foarte clar că una din cerințele de bază pentru a începe negocierile pentru aderarea la UE, ține de reforma întreprinderilor de stat”, a subliniat Adrian Lupușor.

Sergiu Gaibu, ministrul economiei, a spus că este nevoie de o reformă bună a întreprinderilor de stat și într-adevăr este nevoie de privatizare. Există companii care sunt fundamentale pentru anumite aspecte strategice, iar în acest sens ministrul a adus exemplul unei companii farmaceutice, care a avut capacitatea să stocheze vaccinurile pe perioada pandemiei COVID-19.  „Astfel de opțiuni în ultimă instanță pe domenii critice trebuie să existe la dispoziția statului, în schimb toate celelalte care sunt comerciale statul trebuie să le trateze din punct de vedere comercial, inclusiv să găsească momentul cel mai potrivit pentru privatizare, astfel încât să obțină și resursele maxime”, a spus Sergiu Gaibu.

Potrivit ministrului, din păcate, guvernarea trebuie să învețe foarte multe lucruri noi, fie că e vorba de întreprinderi comerciale, care trebuie să fie gestionate corporativ corect, fie că e vorba chiar și de instituții publice, la nivel de Guvern. „Din păcate, aici avem reticențe mari, există încă principii, care s-au păstrat încă de pe timpul Uniunii Sovietice. Noi încă nu știm cum să facem corect segregarea funcțiilor în cadrul unor organizații, nu știm cum să setăm divizarea responsabilităților, astfel încât să crească eficiența acestor procese. Ca societate, va trebui să învățăm lucrul dat, să adoptăm aceste principii nu doar la întreprinderi comerciale de stat, dar și per ansamblu, în toată organizarea instituțională publică, fie că e vorba de servicii publice sau de întreprinderi cu obiectiv comercial. În privatizări, nu trebuie să aducem doar investitori de portofoliu, dar și investitori profesioniști, care știu să organizeze acele sectoare și să aducă și know-how, cu tehnologii moderne, cu mecanisme de funcționare”, a opinat Sergiu Gaibu.

Tatiana Savva, director adjunct al Agenției Proprietății Publice a menționat că, în ultimii 30 de ani, au existat puține rapoarte cu date validate, care ar descrie într-adevăr care este situația întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni. „Vorbim despre privatizare și că statul este un manager prost al sectorului de stat. Într-adevăr, sectorul privat are mai multe pârghii, mai multă libertate pentru a gestiona bunurile, pentru a aduce valoare adăugată. Acest lucru nu înseamnă că în cazul în care în sectorul de stat sunt manageri buni, bine plătiți și care au interes în dezvoltarea acestei întreprinderi, nu au rezultate foarte bune. Fabrica de sticlă a înregistrat pierderi pe parcursul ultimilor ani, iar odată cu schimbarea unui manager, doar pe parcursul unui an, întreprinderea a înregistrat profit și a acoperit pierderile. În același timp, există întreprinderi de stat care au eficiență mai scăzută”, a spus Tatiana Savva.

Date statistice arată că aportul companiilor de stat în PIB a fost de aproximativ 15%, în 2020, în scădere cu 6% pe parcursul ultimului deceniu. În 2020 companiile de stat angajau 10,5% din totalul salariaților întreprinderilor. Administrația publică centrală și administrațiile publice locale pot înființa companii de stat.