Orice am face, deci, din punctul de vedere al Moscovei va fi rău - subliniază expertul PISM (Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale), Piotr Koscinski.

Putem oare și ar trebui să discutăm azi cu rușii pe tema continuării colaborării? Da, desigur, deși se pare că ar fi o discuție între oameni care stau de o parte și de alta a unui zid. Acest zid este războiul din estul Ucrainei.

În timpul recentei conferințe comune a Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale (institut neguvernamental, în fruntea căruia se află fostul șef al MAE, Igor Ivanov) și Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale, unul din participanții ruși la discuții a remarcat pe bună dreptate: "Până la rezolvarea crizei ucrainene este greu să vorbim de perspective reale ale colaborării noastre".

Toate încercările de a trece prin "zidul ucrainean" se termină cu înfrângere. Pozițiiile poloneză și cea rusă cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în Ucraina sunt atât de diferite, încât chiar și adepții ruși ai continuării colaborării pe linia Moscova-Varșovia preferă să ocoleacă aceste chestiuni. Diferită este nu doar interpretarea faptelor - fiecare din părți suține că însăși desfășurarea evenimentelor a fost altfel decât crede cealaltă parte. Problema este că colegii noștrii din Est încearcă uneori să țină cuvântări, ca și cum ar cita programele propagandistice ale televiziunii ruse de stat. Cum este posibil ca într-o astfel de situație să apreciem și să interpretăm ceva?

Rușii percep Polonia ca pe un membru important al Uniunii Europene. Nu chiar atât de influent, firește, ca Germania, dar un stat vecin cu Rusia și pe care îl cunosc bine. "Polonia este cea care ar putea convinge Uniunea că sancțiunile impuse Rusiei trebuie menținute sau desființate" - a subliniat unul din oamenii de știință ruși.

În același timp, partenerii noștri apreciază foarte lucid (deși nu întotdeuna corect) acțiunile noastre în problema Ucrainei. Așa, de exemplu, au demonstrat că în perioada Maidanului rolul Poloniei a fost important. "Ceea ce nu înseamnă că eficient, deși, firește, propagandiștii din Rusia afirmă că Varșovia a fost cea care a trezit mișcările antiruse în Ucraina" - am auzit. În opinia lor, în schimb, după Maidan Polonia și-a redus mult activitatea față de Kiev și acum se comportă destul de pasiv.

Analiștii ruși încearcă să descopere ce poziție ocupă anumiți politicieni polonezi și cât de antiruși sunt, dar și care este atitudinea lor reală față de Ucraina (de ex. dacă înțeleg importanța acelor forțe de pe Nipru, care fac trimitere la tradițiile lui Bandera, ceea ce este important din punctul de vedere al Rusiei), cum s-au comportat cândva față de Viktor Ianukovici și cum se comportă azi față de Petro Poroșenko. Se pare însă că înțelegerea lor pentru aprecierea noastră a istoriei polono-ucrainene și a influenței acestei istorii asupra relațiilor actuale pe linia Varșovia-Kiev este destul de modestă. Chiar dacă această istorie o cunosc destul de bine. Ei nu înțeleg în mod special că chiar dacă în Polonia există grupuri cu o atitudine antiucraineană (o parte din cei care provin din zona de graniță, mai ales din Volîn), nu înseamnă că ei sunt proruși.

De asemenea și speculațiile lor în ce privește politica răsăriteană a Guvernului polonez - imediat după alegerile parlamentare din toamnă - par a nu se baza în mod special pe fapte.

Colegii noștri ruși au spus că Varșovia, în aprecierea evenimentelor ce au loc dincolo de granița noastră de Est, ar trebui să aibă o abordare mult mai echilibrată decât până acum. "Polonezii ar trebui să știe că separatiștii din Donbas nu mai sunt marionete în mâinile lui Putin. Chiar dacă rămân în hățuri, acestea sunt foarte lungi" - au spus. Ei au cerut ca Polonia să nu considere pozitiv tot ce spune Kievul. "Nu se poate ca orice acțiune a Kievului să fie considerată bună" - au subliniat.

Problema constă în faptul într-un tablou în alb-negru al evenimentelor din Ucraina este dificil să dai dovadă de un obiectivism prudent. Pentru ruși, practic orice gest, fiecare mișcare, pe care Polonia o face pentru a sprijini Kievul va fi ceva negativ. Orice am face deci, din punctul de vedere al Moscovei va fi rău. În afară de aceasta, rușii vor putea să caute vreun semn al criticii poloneze la adresa Kievului și să-l interpreteze greșit ca o renunțare la linia proucraineană de până acum (nemaivorbind de folosirea lui în propaganda lor).

Să nu uităm însă că relațiile polono-ruse nu erau bune nici înainte de războiul din Ucraina. Au amintit de acest lucru reprezentanții ambelor părți.

Cel mai bun exemplu este cultura. Câte filme rusești (în afară de festivalul Sputnik) se pot vedea în Polonia? La televiziune în mod cert puține. Dar câte filme poloneze pot fi văzute în Rusia? Unul din participanții ruși la întâlnire a criticat Institutul Polonez din Moscova pentru faptul că, ascuns în spatele unui gard de metal al Ambasadei, nu promovează în mod special cultura poloneză. A fost criticat și centrul rus din Varșovia că este prea puțin activ.

Acum, situația poate fi și mai rea, căci în loc să investească în festivalul Sputnik, Moscova va sprijini în primul rând cel mai nou canal propagandistic al ei în limba polonă, adică Radio Sputnik, iar accesul culturii poloneze pe piața rusă va fi și mai redus decât până acum, în dauna atât a polonezilor, cât și a rușilor. Cultura cu siguranță poate suferi ca urmare a războiului din Ucraina. Pe Bug ar putea lua naștre un nou "zid cultural".

În cazul economiei, situația este într-un sens asemănătoare. Schimbul comercial între țările noastre de mai mulți ani se reduce drastic și Polonia joacă deja pe piața rusă un rol secundar. De asemenea și Rusia a devenit pentru Polonia mult mai puțin importantă în plan economic decât oricând. Poate și din cauză că suntem în Uniunea Europeană și piața Uniunii este pentru noi mai importantă, iar Rusia de mai mulți ani îngreunează accesul nostru pe piețele lor (iar recentele sancțiuni introduse, în special contrasancțiunile rusești, au complicat în plus totul). Dar lucrul cel mai interesant este că tocmai rușii s-au plâns de Polonia, spunând că Varșovia "deja acum 26 de ani a impus sancțiuni firmelor rusești". Unul din participanți a dat ca exemplu blocarea câtorva încercări de participare a rușilor la privatizarea întreprinderilor poloneze și lichidarea (în opina lor nejustificată) a firmelor rusești active în Polonia. "Poate că acest lucru nu se datorează prejudecăților antirusești ale funcționarilor ruși, nici faptului că ei nu iubesc Rusia. Poate sunt alte motive..." a spus un participant la întâlnirea cu Polonia. Argumentele de felul acesta nu țin la ruși.
A căuta elementele pozitive în relațiile polono-ruse este astăzi o sarcină tot mai grea. În situația actuală au rămas numai două: traficul mic la frontieră cu regiunea Kaliningrad și funcționarea Grupului Polono-Rus pentru Probleme Dificile. Primul încă mai funcționează în speranța că norii negrii care atârnă deasupra "politicii mari" nu vor influența negativ circulația pe ruta Kalinigrad-Gdansk și Olsztyn. Cel de al doilea de asemenea funcționează în speranța soluționării cel puțin parțiale a disputelor istorice. Dar toți au conștiința amară că rezultatul lucrărilor va fi greu de acceptat, întrucât de ambele părți ale graniței polono-ruse nu există pentru aceasta nici starea de spirit necesară, nici o dorință specială. Deși este foarte puțin, deocamdată este suficient. Despre revenirea la situația normală a relațiilor polono-ruse se va putea vorbi abia după rezolvarea crizei ucrainene. Experții însă trebuie să discute deja de acum această temă. Pentru că - așa cum a demonstrat refuzul rus de a acorda viză delegației poloneze cu mareșalul Senatului, Bogdan Borusewicz, pentru a participa la înmormântarea lui Boris Nemțov - pe urmă ar putea fi și mai greu.

Războiul ucrainean a îndepărtat și mai mult Polonia de Rusia. Peste câteva luni, nemaivorbind de ani, s-ar putea constata că filmele rusești, cărțile, mărfurile vor deveni în Polonia o raritate - iar cele poloneze, chiar dacă vor ajunge în Rusia, vor ajunge cu eticheta unei alte țări, ceea ce va exclude definitiv Polonia de pe piața rusă.

Articol de Piotr Koscinski 

Traducerea: Maria Stanciu, RADOR