''Am arătat până astăzi că pot combina bine sarcinile mele în Europa cu cele pentru CSU'', a declarat Weber pentru ediția duminicală a publicației Bild, atunci când a fost întrebat dacă ar putea face munca de lider al CSU, funcție deținută în prezent de ministrul de interne german Horst Seehofer. CSU este aliatul bavarez tradițional al Uniunii Creștin-Democrate, partid condus de cancelarul german Angela Merkel.

Însă varianta revizuită a codului de conduită pentru comisarii europeni, aprobată în acest an, exclude în mod explicit deținerea unor funcții de partid 'cu responsabilități manageriale'. Acest lucru pare să-l împiedice pe Manfred Weber să dețină simultan funcțiile de președinte al Comisiei Europene și de lider al CSU.

Regulile le permit comisarilor europeni să participe la politica națională "ca membri ai partidelor politice naționale sau ai unei organizații a partenerilor sociali (precum sindicatele) ori în campaniile electorale naționale, cu condiția ca acest lucru să nu compromită disponibilitatea lor în serviciul Comisiei și prioritatea dată obligațiilor lor în cadrul Comisiei Europene".

De asemenea, regulile respective permit "deținerea unor funcții onorifice non-executive în organisme ale structurii partidului'', dar exclud în mod specific "responsabilități de management".

O sursă apropiată lui Manfred Weber a precizat că, în pofida speculațiilor din presa germană, politicianul nu a declarat niciodată că dorește să fie atât președinte al Comisiei Europene, cât și lider al CSU, subliniind că se concentrează pe campania sa pentru a deveni șef al executivului comunitar de la Bruxelles.

Partidul Popular European (PPE), ce are cel mai mare grup politic din Parlamentul European, își va alege capul de listă în cadrul congresului ce va avea loc la Helsinki pe 7 și 8 noiembrie. Cei doi candidați sunt actualul lider al grupului europarlamentar PPE, Manfred Weber, și fostul premier finlandez Alexander Stubb.

Parlamentul European a cerut ca președinte al Comisiei Europene să devină unul din capii de listă în alegerile europarlamentare, așa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014 (așa-numitul sistem 'Spitzenkandidat'). Eventualul nominalizat va trebui să fie aprobat de o majoritate în Parlamentul European, dar Consiliul European este liber să nominalizeze o persoană care nu a fost cap de listă în alegerile europarlamentare.

Președintele francez Emmanuel Macron și alți lideri, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, se opun unei legături automate între alegerile europarlamentare și poziția de șef al Comisiei Europene.

Conform estimărilor de marți ale politico.eu, la alegerile europene din mai anul viitor PPE ar putea obține circa 180 de mandate, socialiștii europeni 137 mandate, iar liberalii europeni 71 de mandate în viitorul Parlament European cu 705 locuri.

Sursa: Agerpres