Într-o conferință de presă la IPN, șeful Direcției azil și integrare în cadrul Biroului Migrație și Azil MAI, Iulian Popov, a explicat că acest lucru se întâmplă din cauza că, la etapa negocierii liberalizării regimului de vize, s-a pus în discuție doar ridicarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova, nu și pentru refugiați.

„Ce ține de acordarea vizelor, refugiații și cei care beneficiază de protecție umanitară urmează să se adreseze la ambasada țării în care doresc să călătorească, pentru obținerea vizei. Aici totul depinde de acordurile bilaterale între Republica Moldova și țările cu care are regim de vize liberalizat, și nu este vorba numai de spațiul UE”, a spus Iulian Popov. Fiecare stat are dreptul suveran să decidă pe cine să admită pe teritoriul țării sale și în ce condiții. De regulă, când se negociază liberalizarea regimului de vize, se merge pe principiul reciprocității.

Șeful Direcției azil și integrare a mai spus că din 2001, de când Moldova a aderat la Convenția ONU privind statutul refugiaților, lucrurile au evoluat mult. Acum se pune accentul pe integrarea refugiaților în societate, lucru care ar însemna acces la studii, la un loc de muncă și servicii medicale. Actualmente refugiații beneficiază de aceleași drepturi și facilități ca și cetățenii Republicii Moldova. Totodată, prin implicarea lor activă în societate refugiații  contribuie la dezvoltarea țării.

Ziua mondială a refugiaților este marcată pe 20 iunie. Potrivit șefului Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) din Republica Moldova, Traian Țurcanu, este un prilej pentru a aduce un omagiu Agențiilor și persoanelor care au contribuit la edificarea sistemului de azil, dar și refugiaților care au reușit să înceapă viața de la zero într-un alt stat. Totodată, este un omagiu pentru cei care au rămas în țările lor de origine și pentru cei care nu au reușit să ajungă la destinație.

Numărul solicitanților de azil și statutului de refugiat este în scădere în ultimii doi ani în Republica Moldova. Dacă în anii precedenți se înregistrau aproximativ 200 de cereri pe an, în 2017 au fost 74 de cereri, iar în primele cinci luni ale anului curent – 43 de cereri. Și mai mic este numărul persoanelor care au primit protecția Republicii Moldova, doar 12 persoane în 2017.