REFORMA UNIVERSITARĂ: între necesitate și riscuri (Anticoruptie.md)
-
22 August 2020 16:24
Din an în an tot mai puțini tineri aleg să învețe la universitățile din Moldova. Dacă în 2009 în sistemul universitar își făceau studiile 110 mii de studenți, pe parcursul a zece ani numărul lor s-a înjumătățit, ajungând, în 2019, la 52 de mii. Învățământul superior în Moldova devine neatractiv, spun cei care aleg să-și facă studiile în universități din afara țării. Calitatea modestă a învățământului superior din Moldova se răsfrânge asupra calității democrației și dezvoltării economice. Experți în domeniu afirmă că întreg sistemul universitar trebuie reformat și adus la standardele internaționle. O reformă a învățământului superior a fost inițiată chiar din acest an de Ministerul Educației și Cercetării, deși despre reformă se discută deja de cel puțin cinci ani. Guvernul a contractat pentru reformă un credit de 39,4 milioane de dolari de la Banca Mondială, iar îngrijorarea unor experți în domeniu este că banii ar putea fi cheltuiți ineficient, întrucât, la elaborarea acesteia, nu s-au luat în calcul mai multe riscuri, se arată într-un material realizat de Anticoruptie.md.
Potrivit sursei citate, în Republica Moldova în prezent activează 26 de universități, dintre care 18 sunt cu finanțare de la stat. E un număr prea mare de universități, arată câteva studii. Încă acum cinci ani un studiu al Uniunii Europene menționa că numărul optim de universități ar fi de șase. Un alt studiu recent, efectuat de Fundația „Friedrich Ebert”, în care se face o analiză amănunțită a situației în sistemul universitar, sugerează că pe fonul scăderii continue a numărului de studenți, ar fi bine ca universitățile să se grupeze și să rămână patru instituții specializate puternice, în care să se investească banii pentru reformă. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării optează pentru varianta de 9 instituții universitare. În mediul universitar, părerile la acest capitol rămân a fi împărțite. În timp ce experții argumentează că fuzionarea mai multor instituții ar duce la fortificarea capacităților și creșterea calității, rectorii și multe cadre didactice cred că, dimpotrivă, numărul mai mare de instituții oferă competitivitate, care în final sporește și calitatea programelor de studii. Nimeni nu contestă însă că sistemul de învățământ superior din Republica Moldova este afectat de scăderea continuă a ratelor de înmatriculare, infrastructura instituțională supradimensionată și ineficientă, potențialul slab de predare și cercetare, precum și de finanțarea mult sub nivelul necesităților.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recunoaște că învățământul superior necesită reforme și se declară pornit să reformeze domeniul. În același timp, ministerul lasă ca procesul de fuzionare între universități să decurgă de la sine. Adică nu există un plan de fuzionare a instituțiilor universitare pe un anumit termen, ca să fie o claritate în acest sens, ci universitățile sunt lăsate să activeze până nu vor mai avea studenți. În acest răstimp, instituțiile universitare primesc bani din bugetul public. „Este o irosire a banului public. Se știe că unele instituții își vor înceta activitatea în următorii ani. Acest proces este inevitabil. De ce să fie lăsate să primească finanțare de la stat încă un an sau chiar doi?”, se întreabă expertul Romeo V.Țurcan, profesor de antreprenoriat internațional la Universitatea Aalborg din Danemarca. Romeo V.Țurcan este unul dintre autorii studiului „Învățământul superior din Republica Moldova: la răscruce sau bani aruncați în vânt?”, realizat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.
Citiți continuarea pe Anticoruptie.md
